Ministrul Justiției a venit cu precizări despre modul cum gestionează instituțiile situația fugarilor condamnați, referindu-se la persoane ca Sorin Oprescu, Alina Bica sau Cristian Rizea.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției FOTO Inquam Photos

„Aş vrea să fac două precizări care poate nu sunt suficient de bine subliniate de către instituţiile statului, în speţă de Ministerul Justiţiei, în opinia publică, şi anume faptul că aceste proceduri de extrădare se desfăşoară pe două paliere, în funcţie de localizarea persoanei care este urmărită. Dacă e vorba de un stat în Uniunea Europeană, atunci funcţionează un regulament din 2008 al Uniunii Europene, care e valabil în toată Uniunea Europeană şi procedurile de extrădare se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Ministerul de Justiţie ar putea să intervină doar pentru a susţine această procedură din punct de vedere al informaţiilor, al circulaţiei documentelor, dacă o cere instanţa. Cealaltă cale procedurală este cea în ipoteza în care avem de-a face cu o localizare în afara Uniunii Europene şi acolo, da, cel care formulează cererea este Ministerul Justiţiei. Sunt şi astfel de cazuri, le avem în portofoliul ministerului. Celelalte cazuri însă, repet, se desfăşoară de la instanţă la instanţă”, a explicat ministrul Justiţiei , într-un interviu pentru Prima TV.

Demnitarul a fost întrebat despre cazul fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, care se află în Grecia. „Cazul pe care l-aţi menţionat dumneavoastră este desfăşurat de la instanţă la instanţă pentru că Grecia este un stat membru al Uniunii Europene şi atunci funcţionează regulamentul din 2008. Instanţa română a emis mandatul european de arestare şi l-a transmis instanţei, autorităţilor greceşti. (…) Nu aş vrea să fac afirmaţii care ar putea fi speculate în procedurile care urmează mai departe, dar să informez cu privire la poziţiile pe care părţile le-au avut în aceste proceduri. În cazul menţionat s-a invocat lipsa unor condiţii adecvate în mediul penitenciar românesc, lucru pe care eu doresc, de asemenea oficial, pentru că sunt în măsură să fac asta, să îl resping ca poziţie, pentru că există penitenciare în România unde condiţiile sunt în linie cu standardele europene şi asta este regula aproape generală”, a precizat Cătălin Predoiu.

Ce se întâmplă cu Alina Bica

Ministrul a fost întrebat dacă aceste argumente sunt valabile şi în cazul instanţelor din Italia care refuză să trimită în România mai mulţi condamnaţi definitiv, printre care Alina Bica, fosta şefă DIICOT.

„Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză, nu e vorba doar de cazul pe care l-aţi menţionat, avem două, trei cazuri acolo şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia”, a povestit ministrul Justiţiei.

Demnitarul a adus în discuţie şi un alt caz în care se aşteaptă răspunsul la extrădare dintr-o ţară care nu este membră a Uniunii Europene. „Sunt altă situaţii, spre exemplu, tot într-un stat care nu e membru de data asta al Uniunii Europene, şi extrădarea se face prin Ministerul Justiţiei, răspunsul la extrădare e în aşteptare pentru că au loc proceduri interne de contestare. Spre exemplu, un condamnat în România a atacat un decret de revocare a cetăţeniei pe care o dobândise în statul respectiv”, a afirmat Predoiu.

Întrebat dacă este vorba de Cristian Rizea, ministrul Justiţiei a răspuns: „Da. A formulat şi o cerere de azil. Ministerul Justiţiei a făcut repetat cereri de extrădare. Suntem în aşteptarea răspunsului. Până când nu suntem în procedurile privind contestarea decretului prezidenţial de retragere a cetăţeniei moldovene, evident că cererea de extrădare este paralizată”.

Ministrul Justiţiei s-a referit la situaţiile de extrădare din afara Europei despre care a spus că instituțiile vor face tot posibililul ca și fugarii de extra-europeni să fie aduși în țară.