Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat marţi că a trimis o scrisoare omologului său din Italia, căruia i-a propus o întâlnire pentru a discuta despre "compatibilizarea sistemelor legislative" din cele două state, după ce o instanţă italiană a respins cererea autorităţilor române de extrădare a omului de afaceri Dragoş Săvulescu.

Predoiu a precizat că nu se pune problema de a nu recunoaşte decizia luată de judecătorii din Italia, însă susţine că a fost "mâhnit" de hotărârea dată în cazul lui Săvulescu.

De asemenea, ministrul Justiţiei spune că a fost "uimit" de faptul că judecătorii din Italia au schimbat decizia de condamnare dată de magistraţii din România în cazul lui Săvulescu.

"Nici nu se pune problema de a nu respecta independenţa instanţelor. A fost luată o decizie în raport cu legea italiană, dar în acelaşi timp am spus, într-o conferinţă de presă, că sunt mâhnit şi puţin dezamăgit de această decizie. Înseamnă că, pe undeva, sistemele legislative nu sunt pe deplin compatibilizate şi ceea ce m-a uimit pe mine nu este faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene, ci faptul că s-a schimbat cumva modalitatea de executare. Deci din jocul acesta al reglementărilor, şi eu vorbesc stric sistemic din perspectivă de compatibilitate a sistemelor legislative europene, ceea ce a hotărât un judecător român, respectiv o condamnare cu executare, poate fi schimbată de către un judecător din alt stat membru al UE într-o hotărâre de condamnare cu suspendare. Şi atunci am spus că poate este bine să ne gândim ce se întâmplă cu aceste sisteme în anumite puncte ale lor şi să vedem cum le compatibilizăm", a declarat ministrul Justiţiei.

Predoiu a anunţat că i-a trimis o scrisoare omologului său din Italia, pentru a discuta despre o compatibilizare a sistemelor legislative din cele două ţări în materia punerii în executare a mandatelor europene în domeniul extrădării.

"Dialogul meu este cu ministrul Justiţiei din Italia legat de problema sistemică. Cum nu am aici dialog cu judecătorii din România pe decizii concrete, că nu am acest drept, evident nu am nici cu un judecător al unui stat membru UE. Şi nu este doar retoric ceea ce am făcut. Pot să vă spun că am trimis o scrisoare ministrului italian al Justiţiei şi i-am propus să avem o întâlnire, într-o perspectivă apropiată, pentru a discuta mai multe probleme de cooperare judiciară, dar şi aceste aspecte care ţin de compatibilizarea sistemelor legislative din ţările noastre şi cum este posibil ca un mandat european, gândit să faciliteze procedurile de extrădare şi procedurile de executare a pedepselor, pronunţate într-un stat şi executate în alt stat membru al UE, să nu funcţioneze, să spunem, uniform. Sunt lucruri care se discută între miniştrii de Justiţie. Noi respectăm deciziile instanţelor, însă este obligaţia noastră de a dialoga cu miniştri ai Justiţiei şi asta vom face", a adăugat Predoiu.

Omul de afaceri Dragoş Săvulescu, fost finanţator al clubului Dinamo, are o condamnare de 5 ani şi 6 luni închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanţa. Pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare de către Curtea de Apel Bucureşti, fiind localizat în Italia .

O instanţă italiană - Curtea de Apel din Napoli - a respins însă cererea României de extrădare a lui Dragoş Săvulescu şi a decis ca acesta să execute pedeapsa în Italia, însă condamnarea de cinci ani şi jumătate a fost redusă la doi ani şi cinci luni, dar cu suspendare.

În motivarea deciziei Curţii de Apel din Napoli, judecătorii italieni spun că Dragoş Săvulescu are afaceri în Italia, vorbeşte limba italiană şi nu se impune ispăşirea pedepsei în România.

"Nu există motive să se impună persoanei urmărite ispăşirea pedepsei în România, din moment ce executarea acestei pedepse în Italia, după recunoaşterea sentinţei străine, este mai conformă cu cerinţa resocializării sale efective, deoarece în Italia va fi mult mai aproape de prietenii săi şi de interesele sale şi va putea trăi experienţa închisorii ca pe un moment de creştere a conştientizării valorii negative a faptelor comise mai degrabă decât ca pe un moment de aspră pedepsire ispăşită foarte departe de propriul context familial, social şi teritorial", se arată în decizia Curţii de Apel din Napoli, publicată în presa din România. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii