Cu ocazia Târgului Mondial de la New York, din 1964, celebru scriitor Isaac Asimov a redactat un eseu în care a încercat să îşi imagineze cum va fi viaţa peste cincizeci de ani.

Târgul Mondial de la New York, Statele Unite ale Americii, din 1964-65, a fost o expoziţie "universală şi internaţională", al cărei motto era Pace prin Înţelegere. Preţul unui bilet era de doi dolari americani, în 1964, şi 2.50$, în 1965, pentru adulţi, în timp ce copiii trebuiau să plătească un dolar. Cunoscută drept o prezentare a culturii şi tehnologiei americane de la mijlocul secolului trecut, dominat de era spaţială şi începuturile erei digitale, expoziţia a fost vizitată de peste cincizeci de milioane de oameni.

Isaac Asimov, născut în Rusia, în 1920, a fost un scriitor american şi profesor de biochimie la Universitatea Boston, cunoscut, în principal, datorită lucrărilor sale ştiinţifico-fantastice. Asimov este unul dintre cei mai prolifici autori din istorie, cu peste 500 de volume scrise sau editate şi o corespondenţă de mai mult de 90.000 de scrisori. În 1964, cu ocazia Târgului Mondial de la New York, Asimov a scris un eseu pentru New York Times, în care a încercat să îşi imagineze cum va fi lumea în următorii cincizeci de ani. Jumătate de secol mai târziu, în 2014, putem să verificăm cât de aproape de adevăr au fost previziunile scriitorului.

• "Comunicaţiile vor deveni audio-video. Vom putea să vedem şi să auzim în acelaşi timp persoanele cărora le telefonăm"

Primul apel video intercontinental a avut loc în aprilie 1964 şi tehnologia a fost prezentată şi la Târgul de la New York, fapt care l-ar fi putut inspira pe Asimov. Totuşi, serviciul era disponibil numai în locuri special amenajate din doar trei oraşe americane, doritorii trebuiau să se programeze înainte, iar un apel care dura trei minute costa 16 dolari, echivalentul a aproape 120 $ în prezent. Compania producătoare a renunţat la idee peste patru ani, în 1968. Chiar dacă a prezis corect direcţia pe care o vor urma comunicaţiile, probabil că Asimov ar fi uimit de cât de ieftine şi răspândite sunt apelurile video în prezent, aplicaţii precum Skype sau FaceTime având sute de milioane de utilizatori, relatează BBC .

• "Vom putea să apelăm în mod direct orice punct de pe Pământ, chiar şi staţiile meteo din Antarctica"

Apelurile directe sunt cele făcute de un utilizator, fără intervenţia unui intermediar, cum sunt operatorii din centralele telefonice. Începând cu sfârşitul secolului trecut, cele mai multe apeluri internaţionale sunt realizate în mod direct. Şase baze din Antarctica, aparţinând Australiei, Noii Zeelande şi Statelor Unite, permit conexiuni telefonice directe. Codul de ţară pentru continentul îngheţat este 672, în timp ce unele zone folosesc prefixul neo-zeelandez +64. Bazele argentiniene folosesc reţelele de telefonie mobile din ţară, Claro şi Movistar, care au montat antene pe continent. Sistemul Iridium, care oferă acoperire pe tot globul, prin satelit, este de asemenea funcţional.

• "Roboţii nu vor fi nici foarte des întâlniţi, nici foarte buni în 2014, dar vor exista"

Aşa cum era de aşteptat, Isaac Asimov, care a introdus cuvântul robotică în vocabular, a făcut o predicţie corectă. Există, într-adevăr, proiecte şi prototipuri de roboţi extrem de inteligenţi, care ar putea să realizeze operaţii chirurgicale fără ajutor, sau să treacă examenele de admitere de la universităţile de top. Totuşi, roboţii, aşa cum erau ei prezentaţi în filmele ştiinţico-fantastice din secolul trecut, nu sunt încă printre noi. Asimov a considerat că ştiinţa se va îndrepta către "computere miniaturizate, care vor funcţiona ca nişte creiere pentru maşinării", fiind încă o dată foarte aproape de adevăr.

• "Ecranele-perete vor înlocui televizoarele obişnuite. Vor apărea şi cuburui transparente cu ajutorul cărora vom putea urmări transmisiuni 3D"

O caracteristică des întâlnită a previziunilor lui Asimov este că, deşi intuiesc aproape perfect dezvoltarea tehnologiei, supraestimează entuziasmul cu care aceasta este adoptată de către populaţie. "Ecranele-perete", televizoarele cu ecran plat, sunt pe cale să înlocuiască aproape în totalitate vechile modele. Transmisiunile 3D însă, deşi disponibile, nu au fost apreciate de public în mod deosebit. BBC a anunţat deja că suspendă această opţiune pe termen neliminat, din cauza lipsei de interes din partea telespectatorilor.

• "Conversaţiile cu cei aflaţi pe Lună vor fi puţin incomode"

Entuziasmat de începutul erei spaţiale, care a debutat odată cu lansarea satelitului Sputnik, în 1957, Asimov a crezut că până în 2014 vor exista colonii permanente pe Lună. Scriitorul a intuit corect că, în viitor, undele laser vor fi utilizate pentru comunicaţiile spaţiale. El spunea că întârzierea de 2.5 secunde (n.r. cauzată de faptul că, în vid, lumina circulă cu aproximativ 300.000 km/s, în timp ce Luna se află la o distanţă care variază între 363.104 km şi 405.696 km faţă de Terra) ar putea cauza neplăceri. În prezent, NASA foloseşte şi unde radio şi unde laser pentru comunicaţii, iar întârzierea sunetului, care îl îngrijora pe Asimov, a putut fi observată, în direct, în timpul misiunii Apollo 11, în 1969.

• "Până în 2014 vor ajunge pe Marte doar misiuni fără echipaj uman"

Primele două misiuni care au ajuns pe suprafaţa planetei au fost Mars 2 şi Mars 3, în 1971. De atunci, numeroase obiecte trimise de pe Pământ au ajuns, cu bine, pe solul marţian, printre care şi mai multe rovere. Până în 2014 însă, aşa cum a prezis Asimov, niciun echipaj uman nu a plecat spre planeta roşie.

• "Electrocasnicele de bucătărie vor putea să pregătească automese. Vor încălzi apă şi vor face cafea, vor prăji pâine şi ouă"

Automatele de cafea şi prăjitoarele de pâine există încă, la fel ca şi în 1964, şi, chiar dacă există prototipuri care pregătesc singure masa, acestea nu sunt folosite pe scară largă. Alternativele la carnea de pasăre sau friptura de vită, pe care Asimov le vedea ca fiind realizate din alge, sunt destul de comune în prezent. Pe lângă soia, care a devenit foarte populară, în special pentru persoanele vegetariene, au apărut şi alternative artificiale, iar oamenii de ştiinţă au realizat deja un burger obţinut în laborator.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii