"Praf stelar" format în urmă cu 7 miliarde de ani, conţinut de un meteorit care s-a prăbuşit pe Terra în urmă cu o jumătate de secol, este cel mai vechi material solid descoperit vreodată pe planeta noastră, potrivit unui studiu publicat recent în Statele Unite şi citat de Press Association.

Stelele se nasc atunci când cantităţi uriaşe de praf şi gaze care plutesc în spaţiu intră în contact, rezultând o creştere a temperaturii şi presiunii, iar când acestea ajung suficient de mari, pornesc reacţiile de fuziune nucleară ale hidrogenului gazos în heliu.

După ce ard milioane de ani, stelele mor şi ejectează în spaţiu particulele care formau vânturile lor solare.

Acele mici fragmente de "praf stelar" formează în cele din urmă stele noi, dar şi planete noi, sateliţi naturali şi meteoriţi.

Philipp Heck, coordonatorul acestui studiu, curator la Field Museum din Chicago şi profesor-asociat la Universitatea Chicago, a declarat: "Acesta este unul dintre cele mai interesante studii la care am lucrat. Substanţele analizate reprezintă cele mai vechi materiale solide găsite vreodată pe Terra, iar ele ne spun cum s-au format stelele din galaxia noastră".

Materialele examinate în studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), se numesc granule-minerale presolare şi s-au format înainte de naşterea Soarelui.

Aceste granule presolare sunt minuscule şi rare şi au fost găsite în doar 5% din meteoriţii care au căzut pe Pământ.

Field Museum din Chicago deţine cea mai mare parte din meteoritul Murchison, considerat o veritabilă comoară de granule presolare şi care s-a prăbuşit în apropiere de oraşul australian Victoria, în 1969.

Granulele presolare analizate în acest studiu au fost izolate din meteoritul Murchison în urmă cu 30 de ani în laboratoarele Universităţii din Chicago.

Acel proces a inclus zdrobirea fragmentelor de meteorit într-o pulbere.

După ce granulele presolare au fost izolate, cercetătorii au identificat tipurile de stele din care provin şi vârstele lor.

Datele ştiinţifice le-au permis cercetătorilor să măsoare expunerea lor la radiaţia cosmică.

Măsurând numărul elementelor noi produse prin radiaţie cosmică şi prezente în astfel de granule presolare, oamenii de ştiinţă pot să aproximeze durata de expunere la radiaţia solară şi să stabilească astfel vârsta acestor microparticule.

Astfel, cercetătorii din Chicago au descoperit că unele dintre granulele presolare din mostrele analizate sunt cele mai vechi materiale solide descoperite vreodată pe Terra.

Bazându-se pe nivelul de radiaţie cosmică absorbită, cele mai multe dintre acele granule au vechimi cuprinse între 4,6 miliarde şi 4,9 miliarde de ani, iar altele au o vechime de peste 5,5 miliarde de ani.

Însă vârsta granulelor presolare nu a reprezentat singura descoperire făcută de cercetătorii din Chicago.

Întrucât granulele presolare se formează atunci când o stea moare, ele dezvăluie şi istoria stelei respective.

Oamenii de ştiinţă sugerează că în urmă cu 7 miliarde de ani, a existat o abundenţă de nori moleculari din care s-au născut multe stele.

"Am găsit mai multe granule ce erau mai tinere decât ne-am aşteptat. Ipoteza noastră este că majoritatea acestor granule, vechi între 4,6 miliarde şi 4,9 miliarde de ani, au apărut într-un episod intensiv de formare a stelelor. Acest lucru se întâmpla înainte de apariţia Sistemului Solar, când s-au format mai multe stele decât de obicei", a explicat profesorul Heck.

Cercetătorii au descoperit şi faptul că granulele presolare plutesc adeseori în spaţiu lipite între ele în chiorchini mari, fenomen ce nu era considerat posibil până la acest studiu. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii