VASLUI. Primul milionar al Vasluiului a scăpat de linşajul public şi nu a făcut niciodată afaceri cu statul

George Mocanu este primul vasluian care a avut o iniţiativă privată după revoluţia din 1989. Iniţiativa care avea să îl transforme în primul milionar postdecembrist al oraşului a fost la un pas să îl coste viaţa.

Fost şef al Serviciului de Gospodărire a Apelor Vaslui, George Mocanu (64 ani ) şi-a deschis în 1990 prima societate privată din Vaslui SC Bell Ami SRL. La 1 noiembrie 1990, în centrului Vasluiului avea să fie deschisă prima consignaţie. Magazinul purta numele societăţii Bell Ami şi oferea vasluienilor produse din cele mai variate game, la care până atunci nu aveau acces. Vânzările, povesteşte Geroge Mocanu, erau incredibile, zilnic magazinul făcând încasări de peste peste 2,5 milioane de lei, în condiţiile în care la vremea respectivă salariul era puţin peste o mie de lei.

BÂRLAD. Povestea primului milionar din Bârlad care şi-a pierdut averea într-o noapte: „Am fost milionar şi-am ajuns puşcăriaş”

Controversatul om de afaceri bârlădean Sorin Horia, fost candidat la fotoliul de primar, a ridicat un mic imperiu, apoi a cunoscut înfrângerea totală. Personajul care a pus bazele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Bârlad a fost condamnat pentru proxenetism şi a făcut 4 ani de puşcărie. Acum îşi linge rănile şi vinde ultimele terenuri.
Sorin Horia, numele bârlădeanului care a ţinut ocupate paginile ziarelor locale ani în şir. Tot de numele lui se leagă şi primele afaceri din oraş din perioada postdecembristă.

În iulie 1990 a deschis prima consignaţie din Bârlad şi, în numai câţiva ani, a ajuns milionarul oraşului. Pe cât de repede s-a îmbogăţit, pe atât de uşor a pierdut averea adunată din comerţul cu ţigări şi „gumiţă”.

CRAIOVA. Dinel Staicu, de la miliţian la afacerist cu milioane de euro în cont. Primii bani i-a făcut după ce a vândut o staţie Peco

Controversatul om de afaceri Dinel Staicu cu o avere estimată în anul 2010 la 14 de milioane de euro a fost de-a lungul timpului un personaj mediatizat. A urmat cariera de miliţian, după ce a absolvit cursurile Şcolii de Subofiţeri de la Câmpina, iar la 14 ani a făcut primii bani , ca fotograf la nunţi şi botezuri.

Dinel Staicu s-a născut în 1956 în comun Leu din judeţul Dolj, iar în anul 1992 a înfiinţat mai multe firme, printre care şi o discotecă în Craiova. Primul milion de euro l-a făcut după ce a vândut o staţie Peco. Omul de afaceri ar fi tăiat alimentarea cu energie electrică a benzinăriilor din zonă, iar astfel a avut un trafic destul de ridicat.

Cumpărătorii au fost nevoiţi să mărească preţul, iar astfel Dinel a reuşit să încheie o afacere care i-a adus o sumă mare de bani în cont.

CLUJ. Liviu Florian, povestea tristă a unuia dintre primii milionari clujeni

Liviu Florian (53 de ani) a fost unul dintre primii milionari din Cluj. Maşinile sale de lux au fost printre primele care au întors capul clujenilor când rulau pe străzile pline de gropi ale oraşului după anii 1989. A început afacerile făcând comerţ în străinătate, iar apoi a ajuns să deţină una dintre cele mai mari feme din Europa. Acum e la puşcărie.

Florian a ştiut să fructifice faptul că în „epoca de aur” lucrse în turism şi vorbea trei limbi străine: germana, engleza şi italiana. A început afacerile făcând comerţ. Vindea în străinătate de la flori şi pomi de Crăciun până la obiecte sanitare. El a înfiinţat primul restaurant chinezesc din Cluj, Tai Pei, pentru care a investit 100.000 de lei. Toţi banii pe care îi câştiga i-a învestit în agricultură.

CĂLĂRAŞI. Răposatul George Naghi, cel mai bogat om al Călăraşiului

Primul miliardar al Călăraşiului a intrat în afaceri imediat după Revoluţie. Răposatul George Naghi, patronul fabricii de mezeluri Aldis, a lucrat în alimentaţie publică înainte de 1989, fiind la un moment dat chiar şef de hotel . După 1990 a intrat în afaceri, reuşind să pună pe picioare una dintre cele mai importante fabrici din industria cărnii din România.

Patronul producătorului de mezeluri Aldis declara în urmă cu un an să-şi găsească sfârşitul într-un cumplit accident nautic pe braţul Borcea că este pasionat de apă şi îi place adrenalina, fiind înnebunit să se plimbe cu iahtul sau cu şalupa pe Dunăre. George Naghi spunea că era mulţumit de viaţa pe care o duce şi că a avut noroc la bani încă din tinereţe, niciodată nu i-au lipsit.

ARAD. FOTO Primul bogătaş al Aradului de după Revoluţie: Mircea Satău. Ţinea banii în cutiile de pantofi

A lucrat ani de zile ca tehnician la serviciul desfacere din cadrul Combinatului de Prelucrare al Lemnului Arad şi ducea un trai normal la fel ca şi ceilalţi colegi ai lui, având un salariu modest.

Revoluţia însă i-a schimbat toată viaţă. Este vorba despre Mircea Santău, care imediat după căderea Comunismului când s-a dat liber la graniţă, a văzut oportunitatea de a face bani ducând marfă în Ungaria la fel ca mulţi concetăţeni de-ai săi. Acesta mergea şi de două ori pe zi în Ungaria şi ducea spre comercializare scaune de lemn, feţe de masă, hârtie igenică, prosoape.

SIBIU. Povestea fabuloasă a lui Dinică, poienarul milionar prieten cu Nicu Ceauşescu

O adevărată legendă printre localnicii din Poiana Sibiului, comuna celor mai bogaţi oieri din România, Dinică a avut, pe lângă situaţia materială de invidiat, şi prieteni celebri.

Dinică e o legendă şi astăzi în Poiana, chiar dacă au trecut aproape 10 ani de la moartea lui. Paradoxal pentru vestita comună a oierilor, Dinică nu şi-a făcut însă averea fabuloasă din oierit.

BUZĂU. Constantin Toma, primul bogat al Buzăului, a început să facă bani din vânzarea de căruţe şi garduri

Constantin Toma, actualul proprietar al Grup Romet, este primul milionar al Buzăului de după Revoluţie şi continuă să deţină supremaţia printre bogaţii Buzăului. Conform celei mai recente ediţii a Top-ului Forbes România, cea din 2013, Toma are o avere estimată la 29 de milioane de euro . A început să facă avere de pe urma unei fabrici de căruţe şi garduri pentru cimitire şi gospodării.

Revoluţia l-a prins pe Constantin Toma, atunci în vârstă de 30 de ani, şef la una dintre firmele de stat, Metalurgica Buzău (Aromet), care deservea aproape toată industria autohtonă de tractoare, camioane, automobile şi maşini agricole.

SATU MARE. Primul milionar al Sătmarului de după Revoluţie. Vasile Lucuţ s-a îmbogăţit după ce a construit fabrica de procesare

Povestea de business a lui Vasile Lucuţ (53 de ani) a început imediat după Revoluţie, în anul 1990. Cu un camion şi o remorcă, Lucuţ bătea ţara-n lung şi lat şi făcea transporturi de electrocasnice şi pălincă oşenească. La ora actuală însă, Lucuţ este cel mai bogat sătmărean din Topul Miliardarilor, cu o avere estimată la 50 de milioane de euro .

Vasile Lucuţ, în vârstă de 56 de ani este proprietarul celei mai mari companii din judeţul Satu Mare, Unicarm, o reţea de magazine, fabrici de pâine, lapte şi unităţi de procesare a cărnii.

BRAŞOV. Ioan Neculaie, primul milionar al Braşovului. De la om de afaceri controversat la colecţionar de maşini de lux

Ioan Neculaie s-a născut la 18 aprilie 1957, la Codlea, într-o familie cu o situaţie financiară precară, fapt care l-a determinat încă de mic să-şi dorească să câştige bani mulţi. Cu o avere cu 32 de milioane de euro în 2013, Neculaie rămâne unul dintre cei mai bogaţi braşoveni.

Primul job pe care l-a avut Neculaie a fost acela de electrician, la doar 19 ani, în oraşul său natal Codlea, însă, cum lucrurile nu mergeau tocmai bine, peste câţiva ani şi-a lansat primele afaceri. Imediat după revoluţie şi-a vândut apartamentul din Codlea şi a cumpărat o mică fermă, din care a reuşit să producă suficienţi bani pentru a se putea implica în construcţii.

NEAMŢ. Dan Ostahie, primul milionar din Piatra Neamţ, s-a lansat în afaceri cu depanarea televizoarelor

Cunoscutul om de afaceri a avut curajul să pornească în1991 un proiect de afaceri pe care l-a dezvoltat în timp şi a rezistat concurenţei sau crizei. De ani buni, proprietarul celui mai mare retailer electro IT din România se situează pe primul loc în topul celor mai bogaţi nemţeni.

De loc din Piatra Neamţ, Dan Ostahie (47 de ani) a absolvit cel mai titrat liceu din oraş (Petru Rareş), iar Revoluţia din ‘89 l-a prins la Bucureşti, în timpul studiilor la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii pe care a absolvit-o în 1991.

În mai multe interviuri acordate de-a lungul timpului, acesta a dezvăluit că anul 1991 a reprezentat startul său în afaceri după ce, în toamna acelui an, a început activitatea de reparaţii televizoare împreună cu sora sa, soţul ei şi câţiva prieteni politehnişti.

IAŞI. Ioan Creţu, primul bogat al Iaşului. Povestea de film a milionarului care avea lumea la picioare şi ajuns, la bătrâneţe, la azil

În primul an de după Revoluţie, ieşeanul Ioan Creţu putea să se plimbe în 14 Dacii noi şi să trăiască în 10 apartamente. Primul milionar al Iaşului a cheltuit însă banii pe jocuri de noroc şi femei şi a ajuns acum să-şi ducă bătrâneţea într-un azil de bătrâni.

La finele anului 1990, Ioan Creţu, zis Gala, strânsese deja primul milion de lei, o sumă fabuloasă la acea vreme. Adunase banii după ce deschisese prima consignaţie din Iaşi iar banii îi ţinea în trei lăzi. A pornit cu o investiţie de 10.000 de lei într-un spaţiul închiriat şi a deschis consignaţia în mai 1990.

BOTOŞANI. Primii milionari ai Botoşaniului capitalist. Povestea primelor afaceri construite pe ruinele comunismului

Prăbuşirea regimului comunist a reprezentat o şansă nesperată pentru botoşănenii care visau la capitalismul occidentului. Din foşti maiştri sau simpli ingineri ai ”Epocii de Aur”, în doar câţiva ani unii dintre ei au ajuns milionari cu acte în regulă. Afacerile şi averea mogulilor botoşăneni s-a clădit în mare parte pe oportunism, curaj şi culmea de multe ori pe ruinele comunismului.

Printre aceştia se afla şi Valerian Lungu, primul om cu afaceri prospere în acest capăt de ţară, primul milionar de Botoşani. Omul de afaceri a decedat . Nu a fost un personaj foarte cunoscut înainte de Revoluţie, dar după 1990, a reuşit să se impună ca unul ditnre cei mai prolifici oameni de afaceri din Botoşani. A început tot prin a se împrumuta la bancă, riscând totul. A luat în anul 1991 de la noua Bancă Agricolă un credit de 3 milioane de lei. I-a investit toţi cumpărând Avicola, o societate apărută prin privatizarea crescătoriilor de pui. Valerian Lungu şi-a făcut magazine, unde vindea botoşănenilor avizi după carne şi ouă la discreţie, produse alimentare.

TIMIŞOARA. Afacerile fraţilor Cristescu: De la 100 de mărci germane, la 600 de milioane de euro

Fraţii Emil şi Marius Cristescu sunt printre primii milionari din Timişoara după Revoluţia, iar actualmente sunt cei mai bogaţi timişeni, conform Topurile revistelor de specialitate.

Emil Cristescu s-a născut în 1969, iar Marius, în anul 1970. Tatăl lor a fost profesor şi prorector al Facultăţii de Medicină din Timişoara. Şi Marius a făcut „Medicina”, în timp ce Emil a urmat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica. Cei doi fraţi au început afacerile prin anii ‘90 cu un chioşc în Complexul Studenţesc. Astăzi sunt proprietarii Bega Grup, şi cei mai bogaţi timişoreni din ultimii ani conform topului realizat de revista Forbes, cu o avere estimată la 580-640 milioane de euro.

REŞIŢA. Iosif Armaş, perfectul milionar de carton al Banatului

Iosif Armaş a avut o uluitoare poveste de succes ajungând, de la simplu portar de hotel, la om de afaceri, deputat şi preşedinte al Federaţiei Române de Box.

Este primul bănăţean cunoscut ca milionar. Poate nu primul pe bune, dar primul cunoscut. Din păcate, pentru Banat, s-a dovedit un simplu milionar de carton, care n-a reuşit să facă absolut nimic nici pentru zona sa natală, nici pentru oamenii din jurul său. Paradoxal, deşi erau vremuri în care oamenilor le era teamă să şi pronunţe numele Iosif Armaş, tot ce a atins acest om s-a ofilit, ajungând şi el, într-un final, dintr-un milionar într-un anonim.

Despre ascensiunea sa se ştiu foarte puţine lucruri, tocmai pentru că oamenilor le era foarte frică să vorbească despre el, Iosif Armaş însuşi ferindu-se, de fiecare dată, să vorbească sau să dea detalii despre sine, vorbind strict doar despre averea sa şi investiţiile propuse. Că avea multe de ascuns relevă şi cv-ul său de pe site-ul Camerei Deputaţilor, în care, deşi vorbim despre un înalt demnitar al Statului Român, informaţiile sunt mai mult decât sumare.

HUNEDOARA. Povestea „regelui transporturilor”. Alin Popa, primul milionar al Hunedoarei

Aproape doi ani se împlinesc de la moartea fulgerătoare a unuia dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri hunedoreni, Alin Popa.

Fondatorul Edy Spedition s/a num[rat printre primii milionari ai Hunedoarei epocii post-decembriste, chiar dacă a pornit de la zero, primul loc de muncă fiind de simplu ospătar.

În anul 1990, Alin Popa abia terminase studiile liceale şi s-a angajat ca ospătar într-un restaurant celebru la acea vreme în municipiul Brad, Restaurantul Central. Localul select avea să fie ruinat în următorii ani, însă tânărul nu a mai rămas să prindă decăderea acestuia.

SĂLAJ. Primul milionar al Sălajului a fost, înainte de Revoluţie, ofiţer de Securitate

Chiar dacă, oficial, nu există o statistică în acest sens, este limpede că primul sălăjean care s-a afirmat, după Revoluţie, prin averea sa este Viorel Stanca, primul şi singurul, deocamdată, om de afaceri din Sălaj ajuns în Top 300 Capital.

Personaj controversat, asupra căruia au planat, de-a lungul timpului, suspiciuni că ar fi făcut Poliţie Politică înainte de 1989 (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 2010, că a fost ofiţer de securitate), Viorel Stanca este primul sălăjean care a intrat în Topul 300 al milionarilor români.

ALBA. Afaceristul Dorel Tamaş, primul miliardar din Alba. Cum a făcut bani fostul sportiv, cu mandat de arestare în lipsă

Personaj controversat şi foarte abil, miliardarul Dorel Tamaş, căutat cu mandat international de arestare preventivă de trei ani, a reuşit să facă o avere impresionantă în urma unor afaceri dubioase. A intrat în afaceri după Revoluţie cu banii câştigaţi din sport şi a devenit rapid primul „miliardar“ din Alba.

Dorel Tamaş a fost înainte de 1989 sportiv de performanţă, obţinând titlul de campion naţional la judo. Acest lucru i-a permis să plece şi la competiţii din străinătate, reuşind să adune încă de pe atunci o mica avere. După Revoluţie şi-a încercat norocul în afeceri şi a reuşit să se impună rapid pe piaţă. A fost proprietarul primului salon Bingo din Alba Iulia, dar şi a unor săli de jocuri electronice, pe vremea când acest tip de afacere oferea câştiguri substanţiale.

La acest articol au contribuit: Simona Voicu, Sabina Gheorghi, Andreea Mitrache, Remus Florescu, Ionela Stănilă, Claudia Untaru Creţu, Ramona Găină, Iulian Bunilă, Cristina Cîcău, Simona Suciu, Florin Jbanca, Ionuţ Benea, Cosmin Zamfirache, Ştefan Both, Cristian Franţ, Daniel Guţă, Alina Pop, Dorin Ţimonea.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii