Românul Rareș Tudose s-a temut să nu fie atras într-un război după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. În a găsit mult mai mult decât liniște.

Rareș Tudose s-a alăturat și echipei de pompieri FOTO: krone.at

"Era firesc să dau ceva înapoi țării care m-a primit cu brațele atât de deschise. De aceea m-am alăturat pompierilor. Vorarlberg mi-a dat șansa să demonstrez că noi, românii, suntem altfel", spune Rareș Tudose, în vârstă de 37 de ani, românul care vorbește fluent germana, scrie krone.at.

A învățat-o deja în România, la Brașov, care a fost cândva unul dintre centrele sașilor transilvăneni. Din 2014, Rares locuiește în Vorarlberg și lucrează ca tehnician IT la Festivalul Bregenz.

Rares Tudose este, de asemenea, activ în cadrul brigăzii de pompieri din Vorarlberg.

Își amintește de perioada dictaturii comuniste.

”A fost o perioadă atât de traumatizantă încât chiar îmi amintesc anumite lucruri. De exemplu, trebuia să mă adresez mamei și tatălui meu cu "tovarășe", pentru că în blocul nostru de locuințe locuiau oameni foarte iubitori de partid. Eram mai mult sau mai puțin proprietatea partidului, naționalizată, dacă vreți. Apoi îmi amintesc că mi-ar fi plăcut să mă bălăcesc în cadă. Dar nu puteam, pentru că rareori era apă caldă. Da, și încă mai am în minte imagini cu cozile nesfârșite de oameni care așteptau pentru pâine și alte alimente.Tatăl meu, care era inginer electrician, a predat la universitate. Din nefericire, a murit în timpul pandemiei. Mama mea locuiește încă în Brașov”, spune Rareș.

El a studiat electronică și informatică în România.

”Nu am vrut să plec. Am lucrat la IBM și am câștigat foarte bine pentru acea perioadă. Apartamentul era plătit, mașina era achitată. În plus, sunt femei frumoase în România. Nu, motivul a fost cu totul altul. Pe 27 mai 2014 am primit o scrisoare. În ea se spunea că ar putea avea loc o mobilizare. Contextul era anexarea Crimeei de către Rusia. În România, se presupunea de fapt că va fi o prăbușire încă din 2014, așa cum fusese și anul trecut. Nu am vrut să mergem la război sub nicio formă. Am vrut să mă căsătoresc în acea perioadă, am sunat la comandamentul militar și am întrebat care este situația. Mi-au spus că, dacă ești plecat în străinătate, în Europa, timp de cel puțin un an, nu te mai lasă să te înrolezi. Așa că nu am ezitat mult timp. La 5 iunie am început să muncesc ca lucrător de leasing în departamentul de servicii de construcții la Festivalul din Bregenz. Astăzi lucrez acolo în departamentul IT. La început m-am gândit că ar fi o modalitate bună de a face o punte de legătură până când voi ști ce se întâmplă cu adevărat în țara mea. Acum se împlinesc nouă ani de când sunt aici, în Vorarlberg”, mai precizează Rareș.

Deși îi este dor de România, spune că se simte acasă la Vorarlberg, unde oamenii sunt foarte calzi.