Cercetător în Istoria Artei, cu specializare în opera sculptorului, Doina Lemny a deslușit, în exclusivitate pentru „Adevărul“, misterul bustului intitulat „Portretul unui patron de restaurant“, una dintre lucrările de la începutul carierei lui Brâncuși.

Bustul a fost creat de Brâncuși în perioada 1905-1906, la Paris

O lucrare semnată de celebrul sculptor Constantin Brâncuși, despre care s-a crezut mult timp că este fie pierdută, fie distrusă, s-a întâlnit pentru prima dată cu publicul din România într-o expoziție extraordinară organizată de Galeriile Artmark. De ce are lucrarea un alt titlu acum, după regăsire, și cum de a fost dată uitării atâția ani? Iată întrebări la care se încearcă, încă, să se găsească răspunsuri.

Evenimentul coincide cu aniversarea a 148 de ani de la nașterea sculptorului, 19 februarie fiind declarată Ziua Brâncuși. Prima întâlnire cu publicul a acestei opere, intitulată „Portretul unui patron de restaurant“ (1905-1906), a fost organizată în cadrul unei expoziții intitulate sugestiv „Brâncuși Exclusiv“, ce poate fi vizitată în continuare până în data de 25 februarie, la liber, în fiecare zi de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00.

Doina Lemny și Horia-Roman Patapievici au vorbit despre bust

Dezvelirea lucrării a fost făcută la inaugurarea evenimentului, care a avut loc sâmbătă, la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală, și a adunat zeci de oameni dornici să fie printre primii care au ocazia să vadă opera. Au luat cuvântul cu această ocazie și au spus povestea misteriosului bust Doina Lemny, Doctor în Istoria Artei și muzeograf-cercetător, și Horia-Roman Patapievici, scriitor și cercetător privat în istoria ideilor.

„S-a crezut că este o lucrare distrusă“

„Este foarte importantă această lucrare, și apariția ei, tocmai pentru că ne ajută să sperăm că vor mai ieși la iveală și alte lucrări din acei ani, care documentează această perioadă de lucru a lui Brâncuși, anii 1905-1906, când el se afla la început în Paris și era încă sub influența școlii făcute în țară și se adapta noii școli de acolo, în atelierul lui Antonin Mercié. Așadar apariția-surpriză a acestei lucrări ne face să sperăm că se întregește capitolul acesta foarte puțin cunoscut. S-a crezut că este o lucrare distrusă, pentru că era în obiceiul lui Brâncuși să procedeze astfel cu lucrările care nu îi erau pe plac“, a declarat, pentru „Adevărul“, Doina Lemny.

„Evenimentul prezenței în țară a unei lucrări de Brâncuși este în sine unul important pentru că este un Brâncuși. Mai ales că este vorba despre o lucrare care se pierduse, care e documentată fotografic, nu ca bronz, ci ca ghips patinat, și lucrarea se credea că dispăruse. Ca bronz știm că a existat, pentru că în 1906 – ghipsul probabil a fost creat chiar în 1905 – a fost prezent la un salon, la cel la care Rodin l-a remarcat pe Brâncuși. Dar lucrarea a dispărut și a ieșit la iveală anul trecut, în vară, la o licitație din Franța, unde a fost adjudecată de un compatriot. Așadar, lucrarea a ajuns prima dată în România în proprietatea unui român. Este un mare moment de emoție pentru societatea românească și arată cât de frumos este circuitul natural al artei în societate, din momentul în care artistul a creat-o, cum se răspândește prin diferiți proprietari, prin expoziții, și apare, ca în acest caz, nu neapărat într-un muzeu“, spune Horia-Roman Patapievici, președinte al Galeriilor Artmark.

„Acest bust apare alături de alte lucrări asemănătoare, în catalogul raisonné realizat de Sidney Geist – cel care a făcut importante cercetări despre Brâncuși. În dreptul lor este trecut fie «dispărută», fie «localizare necunoscută». Pentru că nu s-au mai găsit. Geist nu le-a văzut nici el, dar le-a introdus în catalog, pentru că a avut fotografiile din studioul sculptorului. Imaginile sunt cele păstrate chiar de Brâncuși și ele există și în ziua de astăzi, în colecția celui mai mare colecționar de fotografie, David Grob. Am avut și în expoziția de la Timișoara aceste imagini. Dar lucrarea apare prima dată în România în această expoziție extraordinară de la Artmark. Ca și de data aceasta, căci această lucrare a fost anul trecut achiziționată la Paris de către un român, lucrările pe care Brâncuși le realiza în acea perioadă au fost cumpărate în mare parte de români“, a mai declarat specialista în opera lui Brâncuși.

De ce a avut sculptura mai multe nume

Doina Lemny a explicat și numele controversat al lucrării realizate de Brâncuși în perioada în care lucra ca spălător de vase la un restaurant din Paris. Acum bustul este notat cu titlul „Portretul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)“, dar atunci când a fost prima dată expus a avut alt nume, „Portretul lui M.G.“. Se crede că acesta este titlul corect, iar inițialele provin, probabil, de la numele patronului restaurantului, „Monsieur le Gerard“. Asta pentru că Achille Baldé este numele unui alt coleg, chelner. Și cum există încă un bust din acea perioadă, numit „Portretul unui ospătar“, este posibil ca acela să fie cel care-l înfățișează pe Achille Baldé.

De asemenea, specialista în opera lui Brâncuși a declarat că nu poate spune nimeni cu certitudine dacă nu mai există și alte bronzuri după aceeași lucrare. „Ghipsul după care s-a turnat acest bronz nu se știe dacă mai există și dacă mai este în stare bună, în caz că a fost păstrat. Dar eu nu cred că la vremea respectivă s-au făcut mai multe bronzuri din astfel de ghipsuri, mai ales că atunci metoda de turnare în bronz deteriora ghipsul“, a precizat Doina Lemny. „Ar fi interesant să se găsească și bustul celălalt, care este chelnerul, și să se vadă de ce au fost confundate. Fotografia cu acest patron de restaurant este luată din profil, așa că avem acum avantajul să vedem lucrarea și din față, și în întregime“, a mai completat experta.