Povestea „regelui ciobanilor”, hunedoreanul putred de bogat acuzat de fraudarea fondurilor europene
Dumitru Andreșoi, supranumit „regele ciobanilor”, este oier din tată-n fiu și a fost mereu privit ca un exemplu de urmat în antreprenoriatul zootehnic. Hunedoreanul a acumulat o avere impresionată, dar s-a dovedit că împreună cu doi funcționari APIA a sifonat sume uriașe din fonduri europene.
Dumitru Andreșoi este un personaj cunoscut în lumea crescătorilor de ovine și nu numai. Mult timp a fost un dat drept exemplu de succes în antreprenoriatul zootehnic românesc impresionând prin capacitatea sa de a se dezvolta, cu turme de oi de zeci de mii capete, mii de hectare de teren și o avere estimată, în 2016, la peste 25 de milioane de euro. Cu toate acestea Andreșoi a ajuns să fie bănuit de o fraudă masivă cu fonduri europene în cârdășie cu doi angajați APIA din județul Hunedoara. Prejudiciul este uriaș, ridicându-se la peste 2.2 milioane de euro.
Ciobănie din tată-n fiu
Dumitru Andreșoi este hunedorean și oier din tată-n fiu. În diferite interviuri acesta a mărturisit că bunicii din partea mamei au fost crescători de oi cu tradiție, iar a continuat-o fiindcă ar fi îndrăgit animalele. De altfel Andreșoi mărturisea că a început de la 9 ani să umble cu oile pe munte, să învețe cum pot fi crescute și îngrijite. Acesta preciza într-un interviu din 2014 pentru ”Agrointel” că imediat ce lua vacanța fugea să pască alături de ciobani oile. În același interviu mărturisea că pe la 12 ani câștiga aproape triplul salariului obținut de părinții săi. „Azi luam vacanța, mâine plecam la munte, la oi. Îmi aduc aminte că nici nu mă puteam urca bine pe cal, că hop pe cal și mergeam pe munte. Îmi amintesc că eu câștigam 1.500 de lei pe lună, pe timp de vară și părinții mei aveau salariu de 1.700 de lei pe lună. La vârsta de 12 ani câștigam eu 4.500 de lei pe lună și părinții tot 1.700”, preciza acesta în interviul pentru Agrointel din 2014. Andreșoi a avut la început o afacere în exploatarea lemnului dar s-a apucat de oierit în 2001. A cumpărat primele sale 80 de oi, din rasa țurcană. De altfel, a și rămas fidel acestei rase specific românească.
De la paznic la oi și până la cel mai mare cioban din Europa
În 10 ani, afacerile lui Dumitru Andreșoi au explodat. Acesta a ajuns treptat la mai multe turme de oi, cu un număr impresionant de capete. Conform datelor avansate de Agrointel prin 2014, Andreșoi avea la aceea dată peste 45.000 de oi cu 24.000 de oi mame și 1000 de berbeci. Așa cum a mărturisit în repetate rânduri, „regele ciobanilor”, nu se încurca să valorifice laptele de oaie, concentrându-și bussines-ul pe vânzarea, în special exportul, mieilor și berbecilor. Averea sa creștea de la un an la altul. La fel și suprefețele de teren pe care le cumpăra sau lua în arendă pentru pășunat. Are în jur de 7000 de hectare proprietate personală și încă tot pe atât luat în arendă. Andreșoi spunea în interviuri că are terenuri în mai multe județe, cam peste tot în Transilvania și Maramureș, inclusiv în Hunedoara, Cluj, Satu Mare și Arad.
Oile le păștea sus la munte, mărturisind că angajează ciobani cu experiență, cei cu vechime primind chiar carte de muncă și salarii consistente. Ascensiunea lui Andreșoi s-a datorat și faptului că a ajuns președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia”, deținând Registrul Genealogic pentru rasa țurcană, dar și a faptului că a început să exporte masiv în țările arabe.
Și-a cumpărat un vapor de 5 milioane de euro, cu o capacitate de 30.000 de capete. Numai în anul 2015 a exportat peste 800.000 de berbecuți în Libia. Andreșoi a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de oi din România, și cel mai mare cioban din Europa, mai ales datorită numărului mare de oi. Averea a mers mână în mână cu influența. Ca președinte de asociație și mare fermier la nivel național, Andreșoi a ajuns să aibă relații puternice la Ministerul Agriculturii. Este adevărat că de multe ori a folosit aceste relații pentru a-i reprezenta pe oieri atunci când se alocau banii de la Guvern.
Controversele din jurul „regelui ciobanilor”
Dincolo de imaginea idilică de om simplu, pasionat de oierit, practicând un meșteșug strămoșesc, în mod cinstit și eficient, promovată în interviurile acordate, Dumitru Andreșoi a fost implicat și în episoade controversate. De exemplu, în 2011 a fost acuzat de evaziune fiscală iar în 2014 condamnat de Tribunalul Hunedoara . În plus, gurile rele, mai ales ciobanii care nu făceau parte din asociație, îl acuzau că emitea certificate de origine falsă, pentru berbeci, numai ca să încaseze subvenții necuvenite. Recent Dumitru Andreșoi a intrat și în atenția Parchetului European, fiind reținut pentru 24 de ore alături de doi funcționari APIA Hunedoara, Veronica Topor și Marius Szabo, pentru o posibilă fraudare a fondurilor europene. Andreșoi împreună cu ceilalți doi suspecți de la APIA au fost ridicați de polițiștii de la DGA și duși la audieri la Timișoara unde se află biroul Parchetului European(EPPO). ”Regele ciobanilor este acuzat că ar fi obținut subvenții ilegale timp de trei ani, cu ajutorul funcționarilor APIA Hunedoara iar prejudiciul se ridică la aproximativ 2.2 milioane de euro.
Cum funcționa schema lui Andreșoi
Pe baza probelor administrate de procurori a fost dată în vileag și schema aplicată de „regele ciobanilor” împreună cu cei doi funcționari APIA pentru fraudarea fondurilor europene. În perioada 2018-2023, Andreșoi a început, cu ajutorul angajaților, să găsească terenuri pe care nu le deținea, pe raza mai mult județe , din Hunedoara și până în Vâlcea. Mai apoi le lua în arendă pe numele părinților săi sau pe o firmă controlată de acesta. Zonele arendate erau însă împădurite, și nu eraa eligibile pentru a primii subvențiile la pășunat.
Cu ajutorul angajaților APIA băgați în schemă, Andreșoi ar fi luat subvenție însă pe alte terenuri, de acestă dată eligibile la pășunat din aceleași comune, în care aflau și zonele împădurite neeligibile, dar pentru care nu avea niciun act încheiat. Funcționarii de la APIA aflați în cârdășie cu Andreșoi, tăceau și decontau subvențiile, deși erau ilegale. În urma verificărilor făcute în cazul anchetei s-a dovedit că 85% din suprafața declarată la APIA nu se potrivea cu cea arendată în acte de Andreșoi, pe numele părinților. Pe baza acestei scheme, Andreșoi a încasat 2.2 milioane de euro în mod fraudulos. Încă o cere de 1.6 milioan de euro a mai fost depusă la APIA, dar fondurile nu au fost plătite, fiind declanșată ancheta EPPO.
.
Sursa: adevarul.ro