POVESTEA mecanicului care a devenit preşedinte. Care sunt obiectivele lui viitoare
Liderul separatist prorus Aleksandr Zaharcenko a fost ales "preşedinte" al autoproclamatei Republici populare Doneţk, în urma alegerilor de duminică, criticate de Kiev şi de Occident, relatează AFP.
În cursul unei ceremonii desfăşurate marţi, Zaharcenko, un fost mecanic în vârstă de 38 de ani, a depus un jurământ în favoarea "slujirii poporului din Republica Doneţk".
Aleksandr Zaharcenko, fost "premier" al republicii autoproclamate Doneţk, a fost ales "preşedinte" cu peste 81% din voturi, contracandidaţii săi obţinând câte 9%, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea din secţiile de votare şi dat publicităţii de către şeful "comisiei electorale" locale rebele Roman Liaghin.
Acest fost mecanic şi om de afaceri, în vârstă de 38 de ani, care spune că şi-a vândut afacerea pentru a finanţa un grup militar rebel, a participat la luarea cu asalt a sediului Administraţiei Regionale de la Doneţk, pe 16 aprilie, de către separatişti. Acest eveniment fondator al revoltei faţă de Kiev a fost urmat de proclamarea independenţei "republicii" de la Doneţk şi a celei vecine, la Lugansk, iar după aceea de confruntări armate care s-au soldat cu peste 4.000 de morţi.
Biografia sa oficială insistă asupra faptului că tatăl său a muncit ca miner timp de 30 de ani, un lucru important în această regiune - Donbas -, în care întreaga economie gravitează în jurul bazinului minier.
Zaharcenko a fost unul dintre liderii militari de la Slaviansk, un bastion separatist preluat în iulie de către forţele ucrainene, după mai bine de două luni de confruntări armate violente. El nu are însă notorietatea unor şefi de război ca "Motorola" sau "Ghivi", care operează în prezent într-o zonă a aeroportului Doneţk şi se bucură de o reputaţie solidă în rândul rebelilor.
El a fost numit "premier" în august, când mai mulţi cetăţeni ruşi care ocupau principalele funcţii în cadrul "republicii" de la Doneţk au fost înlocuiţi de personalităţi locale, într-un proces care părrea să marcheze o cotitură în modul în care Kremlinul înţelegea să vadă ruşi implicaţi în mod oficial pe teren.
El a fost unul dintre participanţii la negocierile care au condus la Acordurile de la Minsk asupra unui armistiţiu, pe 5 septembrie, şi care au deschis teoretic calea procesului de pace. "Respectăm tot ceea ce am semnat la Minsk", a dat el asigurări.
Însă Zaharcenko a anunţat că vrea să reia prin forţă mai multe oraşe din estul Ucrainei, inclusiv portul Mariupol, aflat în prezent sub control ucrainean. "Trebuie să recuperăm toate teritoriile care ne aparţin, prin negocieri ori altfel", a insistat el, afirmând că "se se fac pregătiri de război" şi că se aşteaptă la reluarea "luptelor de mare intensitate".
Ambiţia declarată a lui Zaharcenko este: "construirea unui nou stat, care va deveni legitim după alegeri, şi recuperarea teritoriilor din estul (Ucrainei) aflate în prezent sub control ucrainean", a subliniat el înainte de scrutin, într-o întâlnire cu studenţi.
La Lugansk, "preşedintele republicii" rebele Igor Plotniţki a fost ales cu peste 63% din voturi. La fel ca Zaharcenko, a avut contracandidaţi aproape necunoscuţi.
Marţi după-amiază, în Lugansk, este programată o ceremonie prin care Plotniţki, un fost militar în vârstă de 50 de ani, va fi învestit în noua sa funcţie.
La şase luni de la izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei, soldat cu peste 4.000 de morţi, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au organizat duminică alegeri "prezidenţiale" şi "parlamentare".
În pofida avertismentelor Occidentului, Rusia a anunţat că "respectă" alegerile locuitorilor din aceste zone, cerând Administraţiei de la Kiev să înceteze operaţiunile militare.
