Horațiu Potra, un medieșean ce a luptat în Legiunea Străină, a ajuns, după o experiență de 30 de ani în războaie sângeroase, un jucător important pe piața mercenarilor din Africa. Cariera „bodyguardului lui Georgescu” s-a intersectat cu cea a unor dictatori și a unor condamnați internaționali.

Horațiu Potra a devenit celebru în România în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce mai multe publicații au arătat că oamenii lui îl apără pe Călin Georgescu , de aici porecla de „bodyguardul” candidatului prezidențial.

Pe 9 decembrie, Potra era oprit împreună cu alți foști militari în timp ce mergea spre București în ziua turului anulat. Asupra lui și a oamenilor săi s-au găsit un pistol cu bile de calibru 50, un alt pistol cu gaze lacrimogene, o cantitate impresionantă de petarde, cozi de topor și nouă cuțite, dar și 590 de mii de franci congolezi.

El este acum cercetat pentru infracţiuni de nerespectarea regimului armelor şi munițiilor, orice operațiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică.

„Horațiu Potra și-a dus oamenii în Congo în mijlocul unui război de gherilă, purtat cu o ură profundă ce s-a născut din genociduri ale ultimilor 30 de ani și a lăsat în urmă milioane de oameni fără viitor. Din Africa a adus cantități uriașe de cash și aur”, se arată în articolul publicat de jurnalistul Victor Ilie .

Peste o mie de foști gradați militari, polițiști, jandarmi, foști angajați SPP, SRI, SIE și foști membri ai Legiunii Străine Franceze. În ultimii doi ani, au ales să fie combatanți într-un război care nu e al lor pentru o leafă mai bună ca banii din țară.

Jurnalistul a reconstituit profilul celui mai cunoscut mercenar din România.

Cum au ajuns francii congolezi la Potra

Republica Democrată Congo trece de ani buni printr-un război de gherilă în urma căruia peste opt milioane de bărbați, femei și copii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

„Aventura” lui Potra în Congo începe la sfârșitul lui 2022, când a început să angajeze oameni pentru o misiune de „menținere a păcii” în orașul congolez Goma și în împrejurimi.

Pe 2 ianuarie 2023, în rețeaua X apărea prima fotografie cu Potra și doi soldați congolezi.

Mercenarul român și-a instruit oamenii să zică că sunt ruși. Armata privată Wagner controlează mai toate guvernele din deșertul Sahel, în inima continentului african. Mercenarii ruși oferă protecție guvernelor în schimbul resurselor minerale.

„Potra a băgat capul în poză și la început a pretins că joacă de partea rușilor. Asta i-a adus o mențiune într-un raport ONU din 2023 despre dezastrul umanitar din Republica Democrată Congo. Unul dintre comandanții lui Potra, Valentin Juncu, declara zilele trecute pentru Europa Liberă că raportul ONU le-a lăudat eforturile de pacificare a Republicii Democrate Congo. Însă concluzia raportului este alta. Experții ONU arătau că armatele private sunt ineficiente și guvernul a cheltuit netransparent fondurile pe români, în loc să investească banii în propria armată”, arată ancheta lui Victor Ilie.

ONU arată că, în 2023, Potra a fost contractat de către o societate bulgară pe nume Agemira PMC. Românul a semnat contractul prin Asociația Românilor care au Activat în Legiunea Franceză (RALF). „Contractele de muncă ale oamenilor, însă, au fost operate vreme de doi ani pe o firmă din Londra, înregistrată pe numele unuia dintre frații mercenarului, Daniel Simion Potra – GPH La Role Ltd, care a fost închisă anul trecut. Din martie 2024, contractele au fost mutate pe firma congoleză Amani Sarl”, se arată în articolul citat.

Agemira, contractorul primar al fondurilor publice congoleze, este controlată de către Olivier Bazin, trader de influență, resurse și mercenari în Africa. Presa franceză a scris despre Bazin că făcea lobby în Africa pentru companii rusești petroliere.

Angajații lui Potra au declarat că Bazin și oamenii lui se ocupă de mentenanța unor aparate de zbor de origine sovietică, două elicoptere și câteva aparate de zbor Sukhoi, iar românii apără zona de rebelii M23 și antrenează armata congoleză.

Guvernul din Congo se luptă în ultimii ani cu gruparea rebelă M23, susținută de Rwanda.

Potra a ajuns prima oară în Africa în 2002, după ce a muncit cinci ani pentru Legiunea Franceză. Intrarea i-a fost făcută de fostul lui șef direct din Legiune, Paul Barri. Presa franceză mai scrisese în trecut despre relația apropiată dintre Barril, fost colonel al trupelor speciale ale Jandermeriei franceze și Olivier Bazin, patronul Agemira și partenerul de afaceri local al lui Potra.

A luptat cot la cot cu un criminal condamnat de Tribunalul de la Haga

În 2002, Horațiu Potra era șeful gărzilor prezidențiale din Republica Centrafricană, care se confrunta cu o tentativă de lovitură de stat și a cerut ajutorul congolezilor. Jean-Pierre Bemba împreună cu luptătorii săi din Armata de Eliberare din Congo pentru a înăbuși lovitura de stat. Tribunalul de la Haga l-a pus sub acuzare, iar în 2008, Bemba a fost arestat, judecat și condamnat pentru miile de bărbați uciși și femeile violate.

Curtea Internațională de la Haga nota în comunicatul de presă din ziua arestării că trupele conduse de Bemba au „efectuat un atac extins și sistematic împotriva populației civile, în timpul căruia au fost comise violuri, torturi, atentat la demnitatea umană și jafuri”. Bemba a fost primul dosar internațional în care Curtea de la Haga a obținut condamnări pentru violuri în masă.

„Potra și Bemba luptau cot la cot, în 2002, de partea dictatorului Patassé, iar 20 de ani mai târziu au ajuns să lucreze din nou împreună, de data asta pe fonduri publice congoleze. Jean Pierre Bemba a ajuns ministru al Apărării după ce s-a eliberat din închisorile europene”, arată ancheta citată.

„Bemba l-a adus pe Potra în Congo”, i-a declarat jurnalistului unul dintre angajații lui Potra, care a avut o poziție de conducere în structura de comandă a mercenarului din Mediaș.

Altul e de părere că Potra a intrat pe fir prin relațiile sale vechi cu francezii Bazin și Barril.

Aducea banii în saci

Ancheta arată că modul în care a câștigat Potra contractul cu guvernul congolez este neclar. „Sursele noastre spun că banii au ajuns cash la Potra și tot la fel i-a dat mai departe. Șeful contractorilor români a plătit soldele cash, în hârtii de 100 de dolari, iar contractorii povestesc cum Potra a adus „banii în saci” și acasă, în România. Asta se întâmpla inclusiv în perioada în care candida la primăria Mediașului”, scrie jurnalistul.

În timp ce un soldat congolez câștigă cca. 100 de dolari pe lună, majoritatea contractorilor români încasau 5000 de dolari lunar și 3000 pentru luna de concediu.

În condițiile în care pentru Potra au lucrat circa o mie de mercenari, prin mâinile lui au trecut cel o sută de milioane de dolari în ultimii doi ani.

„Când am intrat în biroul lui de la hotel ca să-mi iau banii prima dată, mi s-au înmuiat picioarele, că n-am mai văzut niciodată doi metri cubi de bani, numai dolari”, își amintește unul dintre contractori.

Victor Ilie arată că atunci „Când și-a băgat banii în bănci, Potra a avut surpriza ca aceștia să fie blocați. CEC Bank a înghețat jumătate de milion de dolari pe care Potra a vrut să îi introducă în legalitate.”

Instituția a invocat „situația identificării unor riscuri semnificative, precum riscuri de fraudă, de spălare a banilor, de finanțare a terorismului”.

Ancheta prezintă și contractele sumare ale mercenarilor, care nu includ asigurări de sănătate sau drepturi de repatriere în caz de deces.

„Banii veneau în România o dată la trei luni, când contractorii își luau luna de concediu. Erau „bani total nefiscalizați”, insistă unul dintre contractori și adaugă că nici el, nici colegii săi nu au declarat vreodată veniturile la Fisc”, se arată în anchetă.

„Până nu au murit primii băieți acolo, nu am fost controlat la vamă niciodată vreme de un an de zile. Atunci ne-am trezit la aeroport cu Fiscul, cu Vama, cu SRI, eram așteptați de toată lumea bună”, își amintește unul dintre contractorii cu care a vorbit jurnalistul.

„Cu alte cuvinte, din decembrie 2022 și până în februarie 2024, contractorii privați ai lui Potra se întorceau în țară cu munți de cash pe care spun că nu îi verifica nimeni la aterizare pe aeroporturile din Mureș și Sibiu”, arată ancheta.

Kilograme de de aur și o pădure

Un contractor a declarat că pe două aeroporturi nu erau controlați niciodată, la Tîrgu Mureș și Sibiu. Acesta a susținut că a dus Congo inclusiv tehnică de luptă.

Mercenarii au cu care a discutat jurnalistul povestesc că Potra nu a adus doar saci cu cash în România, ci și metale prețioase.

În declarația de avere din 2024 pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Potra declara că deține 10 kilograme de aur, pe care le are din perioada 2015-2016. Între timp, a apărut o variantă nouă de declarație de avere, completată după ce a intrat în Consiliul Local Mediaș. În varianta nouă, Potra declară 5 kilograme de aur în plus, obținute tot în perioada 2015-2016.

„Foști angajați ai lui Potra povestesc că nici autoritățile vamale din Congo nu îi verificau la plecare, deci ar fi putut să aducă în România „absolut orice”, cum ar fi armament de război ca cel cu care Potra a mai fost prins în România”, arată jurnalistul.

Potra deține și mai multe terenuri. Zeci de hectare, cumpărate începând din 2023. Una dintre tranzacții a implicat achiziția a 44 hectare de pădure în județul Cluj.

Contractorii intervievați de Victor Ilie susțin că una dintre păduri ar putea fi folosită pentru antrenamente paramilitare: „Tragi cu AG în pădurea asta a lui și nu te aude nimeni”.

De la foști membri în trupele anti-tero ale SRI, la paznici de supermarket

O parte dintre contractorii lui Potra, foști membri în trupele anti-tero ale SRI sau Poliției, militari pensionați din Forțele Speciale sau veterani cu experiență în Irak, Afganistan, Iugoslavia sau Angola, au declarat pentru ancheta citată că Potra a trimis în Congo și „foști paznici de supermarket cărora le-a pus arma în mână, jandarmi și inclusiv pompieri. Singurul merit al unora dintre ei era că vorbesc franceză sau că erau prieteni cu Potra.”

Un alt contractor a povestit că lipsa de experiență și profesionalism sunt motivele pentru care au existat pierderi de vieți omenești. Până acum, oficial, au murit patru oameni în timpul serviciului pentru Potra, iar numărul răniților nu este cunoscut oficial – se arată în ancheta citată.

Potra plătește triplu comparativ cu Armata

Majoritatea contractorilor lui Potra sunt foști angajați din structurile militarizate ale statului român, dar și gradați activi care au demisionat din sistem pentru bani mai mulți.

„Un militar de carieră din Forțele pentru Operații Speciale ale MApN, antrenat ani de zile pe fonduri publice, dar și de forțele NATO în Afganistan sau Irak, câștigă sub 2000 de euro pe lună – salariul poate varia în funcție de responsabilitățile sale. În România nu există multe astfel de unități de elită, ci doar la Târgu Mureș, Bacău, Buzău și Constanța. În Africa, salariul său ajungea la 5000 de dolari sau chiar 7000”, se arată în anchetă.

Mai mulți foști militari, care au plecat din structurile MApN ca să meargă în Congo, au declarat jurnalistului că nu au fost reangajați în Minister după ce s-au întors din Africa, deoarece Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), nu le-a mai dat avizul de securitate necesar pentru acces la informatii sensibile, pentru că erau deja considerați potențiale vulnerabilități.

Estimările foștilor și actualilor angajați ai lui Potra susțin că cel puțin două structuri de Forțe Speciale, cea de la Târgu Mureș și cea din Bacău, au fost „decimate” pentru că oamenii au plecat pentru o soldă mai bună în Congo.

Angajatul lui Frank Timiș

Horațiu Potra a fost antrenat peste 30 de ani în cele mai sângeroase războaie africane. „S-a specializat cât a lucrat fie pentru Legiunea Franceză, fie pentru magnatul Frank Timiș, unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri din România. După ce s-a întors în țară a înființat Asociația RALF, prin care a semnat inițial contractul din Congo, și a adunat în jurul său pentru tabere paramilitare foști legionari francezi sau actuali legionari români ca Eugen Sechila”, arată anchetat citată.

Potra are și o colecție de dosare penale. El a fost arestat în 2010 pentru trafic de droguri. Polițiștii au găsit acasă la el „sub pernă un pistol cu glonț pe țeavă”.

Zece ani mai târziu, în 2020, Potra era arestat din nou pentru că îl amenințase pe șeful de atunci al Romgaz, Adrian Volintiru. „Motivele sunt necunoscute oficial, însă, conform dosarului penal, Potra îi trimitea acestuia mesaje despre cum a uitat „cine l-a pus acolo” și că „trebuie să înapoieze ceva”. Ca să înțelegeți cât de tare se străduiește mercenarul să își acopere urmele, la descinderile din 2020, polițiștii au găsit la el acasă 20 de telefoane diferite și mai multe arme albe sau cu bile” – arată articolul citat. Între timp, Volintiru a fost dat afară de la Romgaz și și-a retras plângerea.

288 de oameni lăsați în urmă în mâinile rebelilor

Ancheta relatează și despre episodul în care arpaoe 300 de contractori erau părăsiți în orașul Goma.

Pe 26 ianuarie 2025, rebelii M23 luau cu asalt orașul Goma. O filmare făcută weekend-ul trecut pe pista aeroportului din Goma pe care contractorii erau plătiți să îl păzească, arată cum mercenarii erau înconjurați și se retrăgeau în incinta aeroportului.

„Unul dintre oamenii lui Potra, aflat pe o poziție de comandă, a oprit pe pistă un avion chiar înainte să decoleze. Era împreună cu șapte colegi. Au urcat la bord cu tot cu salariile mai multor oameni din subordine. Au blocat decolarea avionului cu o mașină și în filmare îl puteți auzi pe colegul său, disperat, rămas în câmpul de luptă: „A fugit! ‘Tu-i biserica! A fugit! A oprit avionul și a fugit, ești nebun la caaaap!” – relatează ancheta citată.

În urma lui rămâneau 288 de colegi, inclusiv cel care a făcut filmarea.

În acel moment, nu știau ce urmează să li se întâmple, dacă vor fi măcelăriți de rebelii M23, dacă ONU le va lua apărarea sau nu și dacă Rwanda îi va aresta sau îi vor preda rebelilor.

În acest moment, vineri, 31 ianuarie 2025, cei 288 de contractori se întorc acasă după lungi negocieri între Ministerul Afacerilor Externe din România, ONU, DRC, Rwanda și rebelii M23.

Horațiu Potra nu a răspuns la întrebările jurnalistului despre aurul din declarația de avere, despre banii cash, lipsa controalelor din aeroporturi și camarazii lăsați în urmă, dar nu a răspuns până la această oră.