Niculae Bădălău, politician înscăunat la șefia Curții de Conturi, a fost arestat 30 de zile. Ex- PSD-istul are un lung istoric al problemelor cu legea, dar și o poveste despre cum a legiferat în propriul interes.

Curtea de Apel a decis luni arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. Fostul ministru al Economiei (noiembrie 2018-noiembrie 2019) este acuzat de dare de mită în formă continuată și trafic de influență.

Potrivit referatului de arestare, care citează dintr-un primar denunțător, Bădălău „și-a dezvoltat un adevărat mod de operare din obținerea de contracte de lucrări de la primăriile din județele Giurgiu și Teleorman pentru firmele controlate de el, prevalându-se de funcțiile anterioare și mai ales de calitatea lui actuală, care îi permite să afirme că neexecutarea lucrărilor nu va fi constatată de organele Curții de Conturi a României. De asemenea, acesta profită și de faptul că primarii sunt timorați de calitatea sa, temându-se că, în cazul în care nu acceptă cedarea lucrărilor către firmele indicate de el, vor putea fi supuși unor controale din partea Curții de Conturi a României”.

Procurorii DNA susțin că Niculae Bădălău promitea că va da 7% din totalul unei lucrări în cazul în care aceasta era atribuită firmelor indicate.

De la saci de grâu la contracte publice

În 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu. Fostul baron PSD a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare la locul de muncă, dar n-a apucat să o execute. Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani.

În 2013 a mai fost pus sub învinuire tot pentru trafic de influență. Era vorba de celebrul dosar în care procurorii susțineau că a primit pulpe de pui, piept de pui și ficăței pentru o petrecere electorală. Dosarul a fost clasat de procurori.

În 2017 a tânjit pentru prima dată la funcția de șef al Curții de Conturi. Bădălău, care este de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi din cauza studiilor, așa că a modificat legea în interes propriu. Fostul ministru a depus personal un amendament la Lega privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel încât a mai adăugat o profesie la condiţiile de studii: „economice, juridice sau inginereşti”. El avea studii de inginer și vechime în muncă suficientă. Amendamentul cu dedicaţie a fost adoptat cu majoritate de voturi, în condițiile în care PSD deţinea controlul în Parlament.

Teama lui Dragnea de un nou scandal public l-a lăsat pe Bădălău în afara jocului, deși era un om de încredere al fostului lider PSD. Rămânea doar fereastra legală, fiind așteptate numirile de peste trei ani. Iar în 2020, Marcel Ciolacu și PSD nu l-au mai oprit pe Bădălău și acesta a ajuns vicepreședinte al unei structuri care controlează cheltuielile din instituții. Mai mult, Autoritatea de Audit e cea responsabilă chiar de monitorizarea cheltuielilor din PNRR.

Și politic, Niculae Bădălău a avut o coloana vertebrală flexibilă. A încercat să fie printre puciștii PSD-ști în 2018, când un grup de 25 de lideri a vrut să-l înlăture pe Dragnea, dar pe ultima sută de metri a trădat. Pentru trădare a primit funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2018, păstrată până la finalul guvernării Dăncilă.

Coaliția îl poate revoca, rămâne să vrea

PSD a ieșit cu un comunicat de presă, apoi cu mai multe intervenții ale lui Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al partidului, pentru a cere lui Niculae Bădălău să-și dea demisia, pe ideea că ar fi un gest de onoare.

„Credem că trebuie declanșată procedura de revocare dacă domnia sa nu-și înaintează demisia. Curtea de Conturi e esențială pentru funcționarea statului român”, a afirmat Oprea, într-o conferință de presă. Întrebat când ar putea declanșa PSD procedura în adevăratul sens al cuvântului, nu doar prin sesizarea Birourilor Permanente, Oprea nu a mai continuat cu detalii.

PSD, alături de colegii de Coaliție, ar putea să urgenteze înlăturarea unui membru important al Curții de Conturi. Iar baza legală există pentru Parlament, cel care printr-un raport al comisiilor de specialitate, apoi printr-un vot în plenul reunit, l-ar putea revoca. La articolele 50 și 51 din Legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi este arătat clar că membrii instituției trebuie să se abțină prin „persoane interpuse” la activități de comerț, nu ar trebui să aibă „manifestări contrare independenței și demnității funcției lor”. Și Constituția amintește de posibilitatea revocării membrilor Curții din Conturi, prin raportare la legea de funcționare.

Luni, aleșii au avut un plen reunit și dacă într-adevăr voiau să urgenteze înlăturarea lui Niculae Bădălău, înainte de plenul comun convocau comisiile de specialitate. Singurul partid care a cerut declanșarea procedurii de revocare a lui Bădălău a fost Uniunea Salvați România.

Două decenii de politică

Ascensiunea lui Bădălău a început în 2001, când a fost numit subprefect de Giurgiu, iar doi ani mai târziu a ajuns prefect. 2004 este și anul când devine șef al PSD Giurgiu, funcție care îl impune pe lista pentru Parlament. Așa ajunge deputat în perioada 2004-2008. Ratează legislativul în 2012 din cauza modului de repartizare a mandatelor, dar, peste patru ani, e ales senator, în conjunctura unei Parlament cu 588 de aleși. În 2016, mai primește un mandat de senator și e în cărți pentru Ministerul Dezvoltării și funcția de vicepremier, dar Liviu Dragnea preferă să meargă pe mâna lui Sevil Shhaideh. Cu toate acestea, va ajunge în 2018 ministru al Economiei. Își încheie cariera politică printr-un mandat de 9 ani la Curtea de Conturi.

Ce avere declarată are Niculae Bădălău

Baronul PSD Niculae Bădălău, reținut duminică de procurorii anticorupție pentru dare de mită și trafic de influență, are o avere considerabilă și un salariu de invidiat.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Niculae Bădălău a primit în ultimul an un salariu de 317.741 de lei, ceea ce înseamnă un salariu lunar de 26.478 de lei (5.295 de euro).

În 2021, el a vândut un teren intravilan pentru care a încasat 600.000 de euro, mai precizează declarația de avere. În prezent, familia Bădălau are în conturi 660.058 de euro, 32.832 de lei și 7.029 de dolari.

Niculae Bădălău deține din 2003 un teren agricol în Giurgiu, în suprafață de 1,28 hectare, dar și un teren intravilan, tot din 2003, în suprafață de 0,21 de hectare, ambele fiind dobândite prin moştenire.

Bădălău mai deține alte două terenuri intravilane, în Giurgiu, alături de soția sa. Primul teren a intrat în posesia familiei Bădălău în anul 1995 și are o suprafață de 0,03 hectare, iar al doilea teren, în suprafață de 0,27 de hectare, a fost dobândit în 2001.

Bijuterii și tablouri

Tot în ultima declaraţie de avere, Niculae Bădălău a consemnat că deține în proprietate bijuterii de 25.000 de euro și tablouri în valoare de 12.000 de euro, dar are și două case: o casă de locuit în Bolintin Vale (de aproape 900 mp) şi o casă de vacanţă în localitatea Ogrezeni, judeţul Giurgiu. Pe lângă banii din conturi, familia Bădălău are afaceri în domeniul construcțiilor și imobiliarelor.

Potrivit CV-ului său, publicat pe pagina Curții de Conturi, Bădălău a terminat Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Iar în 2005 a absolvit programul masteral în cadrul Colegiului Național de Apărare.

În 2006 a absolvit și cursurile de master din cadrul Academiei de Studii Economice București. Bădălău a mai urmat și Facultatea de Drept din cadrul Universității Bioterra din București, iar în 2013 a obținut titlul de doctor la Universitatea Valahia din Târgoviște.