Nicolae Ceaușescu avea rezervate vile de protocol în locuri atractive din mai multe județe din România, însă destinațiile sale favorite pentru petrecerea timpului liber s-au aflat pe malul Lacului Snagov și în stațiunea Neptun.

Timp de un sfert de secol, până în 1989, familia fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu a locuit într-o vilă de lux, construită în anii ‘60 în cartierul Primăverii din București.

„Ridicată la mijlocul anilor 60 și cunoscută în epocă drept obiectivul Palatul Primăverii, locuința a fost mărită între anii 1970 - 1972. Casa Ceaușescu surprinde atât prin spațialitate, volumetrii echilibrate, cât și prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecților Robert Woll și Agrippa Popescu. Pentru ornamentele interioare din lemn ale camerelor reședinței s-au folosit esențe de lemn, de diverse culori, autohton (stejar, paltin, cireș, nuc) și exotic (mahon, trandafir, păr african, cireș canadian). În incinta expoziției se regăsește o impresionantă colecție de tablouri semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață, George Baron Lowendal precum și o mulțime de tapiserii lucrate manual, plus un mare număr de mozaicuri realizate manual de prof. Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu”, informează reprezentanții muzeului Casa Ceaușescu.

În afara vilei în care au locuit soții Nicolae și Elena Ceaușescu și copii lor Nicu, Zoia şi Valentin, familia fostului dictator avea la dispoziție o mulțime de locuințe de protocol - vile, cabane și conace destinate găzduirii soților Ceaușescu, atunci când aceștia se aflau în vizite oficiale sau își petreceau vacanțele în România. În aproape fiecare județ din România exista cel puțin câte o „casă a lui Ceaușescu”, bine îngrijită, pentru a fi pusă la dispoziția președintelui comunist.

Palatul Snagov, a doua reședință a lui Ceaușescu

Aflat la circa 40 de kilometri de București, Lacul Snagov a fost unul dintre locurile preferate de agrement ale oficialilor regimului comunist.

Gheorghe Gheorghiu Dej și Ana Pauker au avut reședințe aici, iar soții Ceaușescu își petreceau week-endurile în Vila 10 de pe malul apei.

Însă cea mai impunătoare clădire folosită de Ceaușescu la sfârșit de săptămână a fost Palatul Snagov, construit la începutul anilor ‘30, de principele Nicolae, fratele mai mic al regelui Carol al doilea.

În anii ‘70, familia Ceaușescu a decis extinderea palatului cu arhitectură în stil brâncovenesc, pentru a putea fi folosit ca loc al întâlnirilor Consiliului de Miniștri.

„După extindere, Palatul Snagov a ajuns la 1.500 metri pătrați. Cabinetul 1 si Cabinetul 2 sunt păstrate intacte, o sală de așteptare, o sală de ședinte, o sală de mese și o micuță sufragerie lipită de bucătărie. La etaj sunt trei dormitoare impunătoare, cu băi (cu bine-cunoscutele robinete aurite, prezentate în ’89 ca fiind de aur), iar la mansardă se află două camere pentru copii. La subsol, sala de cinema pastrează și azi aparatura de proiecție originală. Alături stau crama, sălile de fitness, gimnastică, saună și masaj. Piscina este dotată cu tavan escamotabil. Toate dotările casei sunt originale si rezistă remarcabil de bine pentru că nu au fost folosite. Birourile sunt sobre, dar luxoase, mesele din lemn de cireș se află intre pereții tapetați cu mătăsuri, iar sub lustrele de cristal se găsesc dormitoarele amenajate după imagini burgheze”, informează reprezentanții Palatului Snagov.

Alături de palat, un complex de vile de pe malul lacului Snagov era destinat familiei Ceaușescu și altor demnitari comuniști. Cea mai faimoasă dintre ele era Vila 10, folosită de Nicolae Ceaușescu.

Aici, fostul președinte comunist își începea plimbările cu vaporașul pe lac ori se relaxa jucând volei, șah sau table.

În Snagov oficialii Partidului Comunist Român aveau rezervate Vila 1 A, Vila 1 B, Vila 9, Vila 10, Vila 11, Casa Țărănească, Palatul Snagov, hotelul Palatului și sala de ședințe a palatului, toate trecute în 1990 în administrarea regiei autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Vara pe litoral

În timpul verii, Nicolae Ceaușescu se muta cel mai adesea în stațiunea Neptun de pe litoralul Mării Negre. Aici își petrecea concediile de vară și în același timp își primea invitații ori se ocupa de treburile oficiale de stat.

Soții Ceaușescu locuiau într-o vilă din staţiunea Neptun şi aveau la dispoziţie o plajă privată, îngrădită şi păzită de trupele de Securitate. Complexul era deservit de aproape 100 de oameni, care pe lângă grija pe care o purtau cuplului prezidenţial se ocupau şi de afânarea nisipului şi de curăţarea malurilor mării de scoici şi alge.

Demnitarii din PCR aveau rezervate mai multe vile construite în anii ‘70 în stațiunile Neptun (Ansamblul D 1, Vila Ghiocel, Vila Panseluța și Vila Lotus) și în Eforie Nord (Vera, Agigea și Violeta).

Vilele de la munte destinate lui Ceaușescu

Dacă dorea să își petreacă zilele libere la munte, Nicolae Ceaușescu putea beneficia de mai multe vile de protocol în stațiunile Predeal și Sinaia.

Vila Vânătorul, una dintre ele, construită în anii interbelici la Predeal și naționalizată de regimul comunist, a fost folosită de Ceaușescu înainte de a deveni șef de stat.

„Construită în stil tradițional, ce amintește de casele cu cerdac din zona muntenească, Vila «Ceaușescu» avea să primească acest supranume datorită utilizării ei de către Nicolae Ceaușescu în perioada 1950-1958, moment în care reședința se afla în administrarea Ministerului Forțelor Armate. În acea perioadă, Nicolae Ceaușescu, în grad de general-maior de armată, îndeplinea funcțiile de ministru adjunct la Ministerul Apărării Naționale și Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei. Astfel Vila devenea prima reședință de protocol din Predeal pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu înainte de preluarea puterii depline. După 1965, vila de protocol trece în administrația Întreprinderii Economice de Odihnă, ieșind de sub jurisdicția Ministerului Apărării chiar în anul în care Nicolae Ceaușescu devenea secretar general al PCR”, informa în 2015 casa de licitații Artmark, într-un anunț de licitație.

În Predeal, vilele Izvor, Postăvaru, Panseluța, Carpați și Stejarul erau destinate oficialilor Partidului Comunist, iar în Sinaia, Nicolae Ceaușescu avea la dispoziție Ansamblul Vila Foișor, dotat cu un heliport.

Vila Foișor din Sinaia fusese în trecut o reședință de vară a regelui Carol al doilea, însă Ceaușescu a decis extinderea ei și amenajarea acesteia după placul său.

Cabanele de vânătoare rezervate pentru Ceaușescu

În munții Făgăraș, pe malul Lacului Bâlea, o altă cabană, Paltinul, a fost rezervată pentru găzduirea lui Ceaușescu. Reședința de vacanță a fost ridicată în anii ‘70 odată cu construcția șoselei Transfăgărășan și era folosită atunci când Ceaușescu participa la vânătoarea de capre negre.

„Locul preferat de vânătoare al lui Ceaușescu se găsea lângă Lacul Bâlea, în munții Făgăraș, la 60 de kilometri distanță de Sibiu. Valea este înconjurată de munți ce ating aproape 2.000 de metri. Un loc ideal pentru caprele negre. Ori de câte ori fostului conducător i se făcea poftă de o vânătoare de capre negre - lui îi era permis totul - un simbolic sunet de corn dădea de veste că toți cei angrenați în hăituială trebuie să fie la posturi. Pentru a scoate animalele din adăposturi, pentru a pieptăna piscurile, ca să se adune, într-o pâlnie, toate caprele negre, aducându-le în bătaia puștii. A unei puști cu lunetă, care nu iartă. Cu astfel de puști se putea trage lejer chiar dintr-o fereastră a vilei. Foc după foc, splendidele animale, atît de rare, cădeau pe capete”, scria jurnalistul Joachim Siegerist, în cartea „Ceaușescu. Vampirul roșu” (Hamburg, 1990).

În munții Retezat, cabana Rotunda de pe valea Lăpușnicului (video), în prezent închisă, a fost destinată primirii lui Ceaușescu și invitaților săi, atunci când aceștia participau la vânătoare.

Cabana a fost construită în anii ‘70, atunci când în vecinătatea acesteia, la circa 1.000 de metri altitudine, mii de oameni munceau la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat și la construcția barajului Gura Apelor.

Ceaușescu a vizitat șantierul de la Gura Apelor în 1982, iar în 1984 s-ar fi întors în Retezat la singura sa vânătoare. Nu a vrut să rămână însă peste noapte în cabana cu circuit închis, rezervată oficialităților comuniste.

Și vila de protocol din complexul Casa Albă, din Hunedoara, ridicată în anii ‘70 pe malul Lacului Cinciș din Hunedoara a avut o soartă asemănătoare cu a cabanei Rotunda. Ceaușescu ar fi ajuns aici o singură dată, iar după 1990 a rămas închisă.

„Vilele lui Ceaușescu” - locuințele luxoase de protocol au ale regimului comunist se regăsesc în aproape toate județele României. După 1990, unele, rămase în administrarea statului român sau ajunse în proprietate privată sunt destinate turismului, altele nu au mai beneficiat de îngrijirea din trecut, fiind nefolosite de mai mulți ani.