Originară dintr-o influentă familie italiană și născută la Constantinopol în prima parte a secolului al XVI-lea, Ecaterina Salvarezzo a fost regină a Țării Românești timp de șase ani, perioadă în care țara a cunoscut o dezvoltare remarcabilă.

Mihnea al II-lea și Ecaterina Salvarezzo pe o monedă din secolul al XVI-lea FOTO Wikipedia

Practic, Ecaterina Salvarezzo a fost prima regină din istoria României. Ea provenea dintr-o familie siciliană care avea mare influență la Constantinopol. De altfel, Ecaterina Salvarezzo l-a cunoscut pe viitorul domnitor Alexandru al II-lea Mircea în timpul pribegiei lui la Constantinopol, unde era exilat din cauza unui conflict cu unul dintre frații săi.

„Întâlnirea cu Ecaterina Salvarezzo i-a schimbat practic destinul lui Alexandru al II-lea Mircea. Cei doi s-au plăcut foarte repede și s-au căsătorit în anul 1558 la Pera, iar după câțiva ani au mers în Țara Românească. Șansa de a urca pe tronul Țării Românești în primăvara anului 1568, când Doamna Chiajna, mama domnitorului Petru cel Tânăr, a căzut în dizgrația turcilor. Iar sultanul Selim al II-lea, a hotărât ca în Țara Românească să fie un nou domnitor. Iar aici a contat și influența familiei Ecaterinei Salvarezzo la Constantinopol”, explică profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

S-a convertit la ortodoxism

Iar când soțul său a devenit domnitorul Țării Românești , Ecaterina Salvarezzo, care era catolică, a trebuit să se convertească la ortodoxism. Ecaterina Salvarezzo, o personalitate plină de diplomație și cu propensiune pentru cultură, ctitorind Mănăstirea Slătioarele de la Ocnele Mari și înființând în 1573, alături de soțul său, prima tiparniță din București, mai precis la Mănăstirea Plumbuita.

În 1577 domnitorul Alexandru al II-lea Mircea a murit, iar Mihnea al II-lea, care era minor, având doar 13 ani, a fost făcut domnitor al Țării Românești de către sultanul Murad al III-lea. Numai că Mihnea al II-lea fiind minor, cea care a condus Țara Românească în calitate de regentă a fost chiar Ecaterina Salvarezzo. Aceasta a domnit timp de șase ani, până în 1583, trebuind să facă față unei perioade foarte dificile, cu numeroase intrigi și comploturi pentru a ocupa Țara Românească. Ecaterina Salvarezzo a făcut însă față tuturor comploturilor.

Numai că în 1583 același sultan Murad al III-lea a decis mazilirea lui Mihnea al II-lea, pe locul său fiind pus pe tron Petru Cercel . Mihnea al II-lea și Ecaterina Salvarezzo a trebuit să plece la Tripoli, în Libia, acolo unde au și murit: mama sa în 1590, iar el în 1601, în același an cu Mihai Viteazul.