Domnitor al Țării Românești timp de un an și jumătate, Mihnea cel Rău, fiu al lui Vlad Țepeș, s-a remarcat prin cruzimea cu care își suprima opozanții, ca și faptul că s-a îmbogățit foarte rapid după ce a urcat pe tron.

Domnitorul Mihnea cel Rău FOTO Mănăstirea Iviron Grecia

Fiu natural al domnitorului Vlad Ţepeş, conceput înainte de căsătoria cu o rudă a regelui maghiar Matei Corvin, Mihnea I cel Rău a urcat pe tronul Țării Românești cu susținere din partea sultanului Baiazid al II-lea și cu sprijinul a numeroși boieri.

”La scurt timp după ce a urcat pe tronul Țării Românești, Mihnea cel Rău a început să ducă o politică extrem de autoritară și brutală, decimând o parte importantă din marea boierime și punând numeroși boieri să muncească pentru el și confiscându-le toate averile. Boierii Craiovești, cei mai mari rivali ai săi, au fugit în toamna lui 1509 la sud de Dunăre”, a declarat pentru ”Adevărul” profesorul de istorie Liviu Mihăescu.

Unul dintre cei mai aprigi contestatori ai lui Mihnea a fost călugărul Gavriil Protul, abate și cronicar grec foarte apreciat la începutul secolului al XVI-lea.

Iată cum descria Garviil Protul acțiunile teribile ale lui Mihnea cel Rău impotriva boierilor: „Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pre toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pre alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa...”

La câteva săptămâni după ce au fugit la sud de Dunăre, boierii Craioveşti au reușit, cu sprijinul lui Mehmed beg, să obţină domnia Țării Românești pentru pretendentul lor, Vlad cel Tânăr. Acesta le-a pus la dispoziţie o armată, cu ajutorul căreia să-l alunge pe Mihnea cel Rău. Sesizând pericolul foarte mare, Mihnea a cedat tronul fiului său Mircea în octombrie 1509, rămânând în ţară până în ianuarie 1510, când Craioveştii, împreună cu o armată de câteva mii de otomeni, au trecut Dunărea. Ulterior, Mihnea cel Rău s-a stabilit la Sibiu. Însă pe 12 martie 1510, adversarii lui Mihnea au prins momentul favorabil când acesta ieșea de la slujbă, fiind ucis cu mai multe lovituri de spadă în Piața Mică din Sibiu. Până în seara aceleiași zile, sibienii, care erau revoltați că ucigașii le călcaseră cuvântul prin care îl asiguraseră pe Mihnea de protecția lor, i-au omorât pe toți asasinii.

Pe 24 martie 1510, aflând de asasinarea lui Mihnea cel Rău, Regele Vladislav a luat sub crăiasca sa ocrotire pe membrii familiei lui Mihnea și pe credincioșii ei, confiscând averile celor care-l uciseseră.