Primul domnitor care a realizat unirea Țărilor Române, Mihai Viteazul a fost căsătorit 17 ani cu Doamna Stanca, de care l-au legat o iubire și o pasiune cu totul și cu totul speciale.

Mihai Viteazul și Doamna Stanca FOTO Wikipedia

Până acum nu s-a găsit vreun document care să ateste clar anul nașterii Doamnei Stanca, însă mai mulți cercetători spun că aceasta s-ar fi născut undeva între 1550 și 1555 în zona Vâlcea.

„Între cei doi a fost o iubire extrem de puternică, dublată de un respect deosebit. Cei doi s-au căsătorit în biserica din comuna Proieni, județul Vâlcea, în anul 1584. Mihai Viteazul a fost cucerit de la început de frumusețea, inteligența și înțelepciunea Doamnei Stanca. Cei doi s-au cunoscut undeva în anul 1580. Mama Doamnei Stanca era o anume jupâneasă Neacșa, călugărită ulterior sub numele de Maria. Doamna Stanca a avut un frate Dragomir, ce a ajuns boier mare în timpul domniei lui Matei Basarab. Doamna Stanca a avut moștenire ca moștenire de la familie două sate”, precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

Doamna Stanca și Mihai Viteazul au avut doi copii: o fiică pe nume Florica și un fiu - Nicolae Pătrașcu

Împreună cu Mihai Viteazul, soțul său, Doamna Stanca a ctitorit în București în anul 1594 Mănăstirea Mihai Vodă, închinata după cinci ani Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos. Mănăstirea Mihai Vodă a fost ulterior printre altele reședință domnească pentru mai mulți domnitori, spital militar, dar și sediu al Arhivelor Statului.

Stăpân al Cetății Făgărașului, Mihai Viteazul i-a dăruit Doamnei Stanca în anul 1600 atât castelul, cât și domeniul Făgărașului. Domnitorul român se va retrage aici după bătălia pierdută de la Mirăslău din septembrie 1600 și tot acolo își va pune la adăpost familia până în 1601.

După ce Mihai Viteazul a fost ucis în 1601, Doamna Stanca a stat în Cetatea Făgărașului ca roabă. Ulterior, aceasta a plecat în exil la Praga și Viena cu familia.

S-a reîntors în Ţara Românească în primăvara anului 1603. Numai că de mai multe luni în zona Vâlcea era o epidemie de ciumă. La scurt timp după ce a ajuns în zonă, și Doamna Stanca s-a îmbolnăvit de ciumă și a murit în decembrie 1603. Trupul său a fost înhumat în curtea Episcopiei Râmnicului, Doamna Stanca fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni, inclusiv numeroși foști oșteni din oastea lui Mihai Viteazul.

Locul exact în care a fost înhumată nu a fost descoperit nici până acum. O piatră de mormânt ce ar fi aparținut Doamnei Stanca a fost adusă de maimulți ani de la Mănăstirea Cozia la Muzeul Judeţean Vâlcea.