În perioada interbelică, soția diplomatului român Anton Bibescu ținea titlurile paginilor de scandal cu idila sa cu controversatul fondator al organizației Falanga Spaniolă.

Anton Bibescu, soția sa, Elizabeth, și tânărul José Antonio Primo de Rivera au format unul dintre triourile amoroase care au scandalizat cercurile mondene de la Paris, Londra și Madrid.

Prințul român Anton Bibescu, diplomat de carieră și avocat respectat, era descendent din familia domnitorului Gheorghe Bibescu , născut la Paris (1878) și crescut în anturajul Elenei Bibescu, care deținea unul dintre cele mai importante saloane artistice ale Parisului din acea vreme. Acolo a avut posibilitatea să îi cunoască şi să îi asculte pe compozitorii Franz Lisz, Debussy şi Richard Wagner, dar şi pe scriitorul Marcel Proust, căruia i-a devenit prieten și confident.

Cunoscut în epocă drept ”Un bărbat foarte chipş şi viril, cu trăsături fin cizelate şi profil de împărat roman, care fascina femeile, pe care îi plăcea să le seducă şi apoi să le părăsească”, Antoine Bibesco, cum își spunea la Paris, a ajuns la Londra în timpul Primului Război Mondial, când lucra cu premierul britanic Henry Asquith. Așa a cunoscut-o pe fiica acestuia, Elizabeth Asquith, care avea să-i devină soție. Cum tânăra avea doar 21 de ani, iar prinţul român cu aproape 20 de ani mai mult, relaţia nu a fost văzută cu ochi buni de tatăl acesteia, mai ales din cauza faimei de seducător a românului. Totuși, cei doi s-au căsătorit în 1919, nunta lor fiind considerată evenimentul anului.

Chiar și Regina Maria, mama lui Eduard al VIII-lea, a participat la nuntă și chiar și presa spaniolă a relatat despre ceremonie, care a avut loc conform ritului ortodox în biserica St. Margaret's Westminister.

Un an mai târziu, s-a născut Priscilla Helen Alexandra Bibesco. Naşii fetiţei au fost scriitorul Marcel Proust şi Regina Alexandra, soţia regelui Eduard VII.

Prințesa Bibescu, una dintre cele mai intelegente femei

Pe lângă titlul de prinț, Anton Bibescu avea și o avere considerabilă , așa că cei doi soți s-au stabilit la Paris. În orașul de pe Sena, au fost musafirii obișnuiți ai lui Marcel Proust, scriitorul retras, care o considera pe Elizabeth Bibesco una dintre cele mai inteligente și capabile femei ale vremii: "De neegalat în inteligență de niciuna dintre contemporanele ei", scria el.

Pasionată de poezie, a publicat povestiri, două piese de teatru și chiar un roman și a fost o colaboratoare obișnuită a presei. Cuplul a petrecut alți ani la Washington până în 1927, când a ajuns la Madrid, unde Anton Bibescu fusese numit ambasador al României în Spania.

Povestea de amor interzisă

La Madrid, Prințesa Bibescu a legat o relație specială cu José Antonio Primo de Rivera, fiul dictatorului Miguel Primo de Rivera. Mulți spun că ea a fost iubirea interzisă a tânărului și seducătorului fondator al Falangei spaniole.

Elizabeth asistase la căderea Dictaturii și la proclamarea celei de-a doua Republici și-l compătimea pe José Antonio Primo de Rivera, pe atunci un avocat chipeș, cu înclinații literare, care erau pe placul ei. La rândul său, fiul dictatorului Miguel Primo de Rivera a fost captivat de personalitatea și frumusețea soției lui Anton Bibescu, care era o obișnuită a recepțiilor, a galelor și a spectacolelor de teatru.

Gestul lui Elizabeth de a-i dedica lui una dintre lucrările sale a stârnit și primele bârfe. Aceasta începe cu cuvintele "Lui José Antonio Primo de Rivera. Ți-am promis o carte înainte de a începe. Este a ta acum că este terminată. Cei pe care îi iubim mor pentru noi doar atunci când murim noi...". Romanticul (1940).

Se spune că, după acest moment, mariajul lui Elizabeth și Anton a stat sub semnul infidelităţii şi al problemelor cu alcoolul pe care Elizabeth le-a avut toată viaţa. Anton Bibescu și-a continuat cariera diplomatica la Washington şi Madrid, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a revenit în România.

Din păcate, Elizabeth Bibescu a murit de pneumonie în România, la 48 de ani, la scurt timp după încheierea războiului. Prințul Antoine, expulzat din țară când aceasta a intrat sub control comunist, a murit la Paris în 1951.

FOTO: Profimedia