
Potra ducea în Congo carne de tun din România: „Paznici de supermarket, șoferi de camion, oameni de peste 60 de ani”. Oficial ONU: „Urmau să fie uciși”
Rolul jucat de mercenarii lui Horațiu Potra în Republica Congo a fost analizat de mai mulți experți străini, dar și de un fost recrut. Acesta vorbește despre recrutarea unor paznici de supermarket, unor șoferi de camion și a unor oameni peste 60 de ani. „Totul a fost un circ”, este concluzia recrutului care a renunțat la colaborarea cu gruparea lui Potra.
Paznici de supermarket, șoferi de camion și „greșeli foarte mari”: rolul eșuat al mercenarilor occidentali în căderea orașului Goma.
O anchetă privind folosirea de către Republica Congo a sute de luptători români dezvăluie modul în care o operațiune cu recruți neantrenați a devenit un „circ”, potrivit The Guardian.
În ianuarie, după ce asediul de doi ani al orașului congolez Goma s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor rwandeze, un grup de aproape 300 de mercenari albi au fost aliniați și filmați astfel încât toată lumea să vadă la televizor înfrângerea umilitoare.
„Nu trebuie să glumiți cu noi”, a strigat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt militar al M23, către un bărbat căruia îi ordonase să stea la pământ cu mâinile împreunate după cap.
Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații rwandezi au capturat cel mai mare oraș din estul RDC. A fost o înfrângere spectaculoasă, nu doar pentru forțele congoleze, ci și pentru europenii în care guvernul își punea speranța că vor proteja Goma.
Liderii congolezi au o istorie de colaborare cu mercenarii albi. Aceștia au condus campanii împotriva rebelilor în anii tulburi de după obținerea independenței față de Belgia în 1960. Fostul dictator congolez Mobutu Sese Seko a angajat și mercenari din fosta Iugoslavie pe măsură ce regimul său se prăbușea în anii 1990.
Mercenarii români, cunoscuți sub numele de „Romeos”
La sfârșitul anului 2022, cu M23 în jurul orașului Goma, guvernul Republicii Democratice Congo a angajat două firme militare private. Una, numită Agemira, a fost formată din aproximativ 40 de foști membri ai personalului de securitate francez care au furnizat informații și sprijin logistic armatei congoleze.
Cea mai mare parte a mercenarilor provenea de la o a doua firmă condusă de Horațiu Potra, un transilvănean și fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securității politicienilor și a siturilor miniere din Africa. La apogeul lor, oamenii lui Potra din RDC, predominant români, erau în număr de aproximativ 1.000. În cercurile de securitate, aceștia erau cunoscuți sub numele de „Romeos”.
Operațiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale și de lipsa de echipamente. Potrivit unei anchete The Guardian, au fost mobilizați foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți neantrenați, cum ar fi paznici de supermarket.
În timp ce forțele militare congoleze și aliate din jurul orașului Goma se prăbușeau între 27 și 28 ianuarie, românii au fugit spre principala bază ONU din centrul orașului, abandonând echipamentul și jeep-urile.
„Urmau să fie uciși”, a declarat un oficial de rang înalt al ONU, care a cerut să rămână anonim. Luptătorii M23 au sosit apoi la baza ONU și le-au dat românilor două ore pentru a se preda.
„A fost o criză reală, reală”, spune înaltul oficial ONU, care a adăugat că negocierile care au implicat și președinți, au condus la un acord de extracție. Relatarea a fost confirmată de alte două surse ONU.
Ulterior, românii au urcat în autobuzele ONU cu geamuri cu plasă metalică. Mai mult de 280 de mercenari din cei 1.000 inițiali (mulți au plecat înainte de căderea orașului Goma) au fost duși la granița cu Rwanda și apoi acasă cu avionul.
Cinci contractori au descris operațiunea ca fiind dezorganizată, cu recruți neantrenați și nepotriviți. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre contractori au servit în Legiunea Străină Franceză.
„Când aduci șoferi de camioane, agenți de securitate și oameni de peste 60 de ani... mi-am dat seama că nu era bine organizat, așa că am cerut să plec acasă”, spune recrutul care a descris firma militară privată a lui Potra drept „un circ”.
Cu cât erau plătiți mercenarii lui Potra
La sosirea în Goma, contractorii semnau un contract de trei pagini. Salariul era între 5.000 și 6.000 de dolari pe lună, în funcție de vechime, așa cum arată patru contracte diferite semnate între 2022 și 2024.
Inițial, aceștia au semnat cu o companie înregistrată în Marea Britanie, numită GPH La Role Ltd, deținută de fratele lui Potra. Ulterior, contractele au fost transferate unei companii înregistrate în Congo, Amani Sarl.
Contractul era de trei luni, o lună fără asigurare medicală. Compania lui Potra furniza o vestă antiglonț și un AK-47. Orice alt echipament era cumpărat de angajat.
Sursa: adevarul.ro