În timp ce studiile anterioare au asociat fastingul (postul intermitent) cu beneficii precum reducerea greutății și a riscului de demență, cercetări recente, efectuate pe șoareci, indică un potențial dezavantaj al abstinenței alimentare periodice: o creștere a riscului de cancer, potrivit Science Alert .

Concluzia urmează unui studiu anterior care a arătat că postul la șoareci a dus la o creștere a capacității de regenerare a celulelor stem intestinale, protejându-le împotriva leziunilor și inflamațiilor.

„S-ar putea să îți crești de fapt riscurile de a dezvolta o leziune care poate da naștere cancerului”

Actuala cercetare, ale cărei rezultate au fost publicate de Nature , a concluzionat că această creștere a producției de celule stem se accelerează atunci când șoarecii se hrănesc după post. Mâncatul poate introduce mutageni - compuși precum aminele heterociclice din carnea arsă, care pot provoca mutații genetice - iar în aceste condiții, crește riscul declanșării tumorilor canceroase.

„A avea mai multă activitate a celulelor stem este bine pentru regenerare, dar prea mult dintr-un lucru bun poate avea, în timp, consecințe mai puțin favorabile (...). Postul este foarte sănătos, dar dacă ești ghinionist când te realimentezi după fasting și ești expus la un mutagen, cum ar fi o friptură arsă sau ceva de genul acesta, s-ar putea să îți crești de fapt riscurile de a dezvolta o leziune care poate da naștere cancerului”, spune biologul Omer Yilmaz de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), citat de Science Alert.

Explicația constă în faptul că celulele stem intestinale sunt printre cele mai ocupate din organism, divizându-se și crescând în mod constant pentru a reînnoi intestinul la fiecare 5 până la 10 zile. Nivelul ridicat de activitate înseamnă, de asemenea, că aberațiile cauzatoare de cancer sunt mai probabile - iar această probabilitate crește și mai mult în timpul perioadei supraîncărcate de post-fasting, arată studiul.

Cercetătorii au identificat o cale biologică, numită mTOR, prin care funcționează celulele stem. Această cale este implicată în creșterea și metabolismul celular, iar după post crește producția de molecule mici numite poliamine, care determină proliferarea celulară.

Moleculele amintite sunt esențiale pentru a ajuta organismul să se recupereze și să se regenereze după ce a fost lipsit de nutrienții și energia pe care le-ar fi obținut în timpul unei diete obișnuite. Studiul a demonstrat că și probabilitatea apariției tumorilor (și a cancerului) crește.

„Fastingul și realimentarea reprezintă două stări distincte”

Nu trebuie însă minimizate efectele pozitive ale postului intermitent, sunt de părere specialiștii, mai ales că studiile anterioare au sugerat că postul și dietele care imită postul ar putea fi - de fapt - benefice pentru reducerea riscului de cancer și, eventual, chiar pentru creșterea eficacității terapiilor anti-cancer.

„Credem că fastingul și realimentarea reprezintă două stări distincte. În starea de post, capacitatea celulelor de a utiliza lipidele și acizii grași ca sursă de energie le permite să supraviețuiască atunci când nutrienții sunt puțini. Apoi, starea de refacere după post este cea care determină cu adevărat regenerarea”, spune Shinya Imada, biolog molecular la MIT.

Din păcate, studiile anterioare s-au axat preponderent pe abținerea de la mâncare , fără a lua în considerare potențialele consecințe ale întreruperii postului.

De aceea este nevoie de investigații suplimentare, care ar putea ajuta la identificarea unor modalități de promovare a beneficiilor postului intermitent , limitând în același timp riscurile, scrie Science Alert.