Conflictele în cadrul verticalei puterii ruse apar în mare parte datorită structurii sale de clan. Vulnerabilitatea unei astfel de structuri a devenit deosebit de evidentă anul acesta, după ce fostul ministru al Apărării Serghei Şoigu, cu care Putin cutreierase recent taiga şi pescuise, a căzut în dizgraţie, scrie publicația rusă Povești Importante.

În cadrul principalului organism punitiv al regimului rus, FSB, anul acesta a început, de asemenea, o „luptă acerbă” pentru putere, spun un actual și doi foști ofițeri. Principalul motiv al acestor conflicte este slăbirea mai multor lideri ai unor clanuri influente care includeau generali de rang înalt.

În primul rând, după cum cred sursele intervievate de publicația rusă, directorul FSB de lungă durată și deja în vârstă, Alekander Bortnikov, își va părăsi postul în acest an. Printre posibilii succesori se numără primul său adjunct, Serghei Korolev, și șeful serviciului de contrainformații, Vladislav Menșcikov.

„Korolev este promovat și din inerție, deoarece șefii FSB proveneau din blocul economic. Dar acum prioritățile s-au schimbat: importanța controlului oligarhilor a trecut. Acum, problema-cheie este controlul asupra armatei și complexului militar-industrial, asupra sabotorilor și teroriștilor, iar acesta este în fișa postului lui Menșcikov. Prin urmare, el are o șansă. Cu toate acestea, deoarece deciziile privind astfel de numiri sunt luate într-un singur cap (al lui Putin), încercarea de a le prezice este o sarcină ingrată”, spune Andrei Soldatov, redactor-șef al agentura.ru.

În al doilea rând, anul acesta fostul secretar al Consiliului de Securitate Nikolai Patrushev și-a pierdut funcția în cadrul FSB. În ciuda faptului că Patrushev a părăsit postul de director în 2008, el a păstrat o influență enormă în cadrul departamentului și mulți dintre oamenii săi au continuat să lucreze acolo. Dar după ce patronul lor este transferat în poziția umilitoare de consilier prezidențial în domeniul construcțiilor navale, probabil că ei își vor pierde influența.

Unul dintre generalii-cheie ai echipei lui Patrușev și ai întregului FSB, Alekei Sedov, șeful Serviciului pentru apărarea ordinii constituționale, care va împlini 70 de ani în acest an, își va părăsi probabil postul. O luptă a început deja pentru fotoliul vacant al acestui serviciu, care este responsabil pentru persecutarea opoziției și asasinarea adversarilor politici ai lui Putin.

Unul dintre candidații la înlocuirea lui Sedov este odiosul șef al Direcției K a FSB, Ivan Tkacev. În ciuda faptului că Tkacev are susținători la Kremlin - departamentul său a fost folosit în mod repetat de blocul politic intern al Kremlinului pentru a lua măsuri drastice împotriva celor nedoriți. Surse ale publicaței „Povești importante” cred că este puțin probabil ca acesta să îi ia locul lui Sedov. Tkacev a fost întotdeauna văzut ca omul unui alt lider de clan cândva atotputernic, dar care își pierde treptat influența, șeful Rosneft, Igor Sechin.

Sistemul rusesc de putere este organizat în așa fel încât slăbirea unui suzeran se transformă de obicei în probleme pentru vasalii săi.

Dar este posibil, ca pe fundalul problemelor lui Vladimir Putin în Kursk, șeful FSB să fie temtat să=l elimine și să îi i-a locul, spun unii analiști.

Aleksander Bortnikov, șeful de lungă durată al FSB

Aleksander Bortnikov s-a născut în 1951 la Perm. La 15 ani a intrat în Komsomol, iar la 22 de ani a absolvit Institutul de Transport Feroviar din Leningrad. Doi ani mai târziu, în 1975, Bortnikov a absolvit Școala Superioară KGB a URSS din Moscova și și-a început cariera KGB în Comitetul de Securitate de Stat din Leningrad. În acea perioadă și Vladimir Putin a fost transferat acolo. Până în 2003, când Bortnikov a condus Direcția FSB din Sankt Petersburg și Regiunea Leningrad, a fost „angajat în operațiuni de contrainformații”. Încă șase luni mai târziu, în februarie 2004, a devenit director adjunct al FSB și șef al departamentului de sprijin pentru contrainformații al sectorului credit și financiar. De atunci, Bortnikov a devenit membru al diferitelor structuri care controlează fluxuri financiare mari, inclusiv membru al consiliului de administrație al Sovcomflot și membru al Comisiei ruse de control al exporturilor, scrie EchoFM.

Asasinarea lui Alekander Litvinenko

În februarie 2007, The New Times a publicat o anchetă privind asasinarea la Londra a fostului ofițer FSB Alexander Litvinenko, care fugise în Occident în 2000 și era considerat un trădător de către foștii săi colegi. Jurnaliștii l-au numit pe Bortnikov, care a fost avansat la gradul de general de armată la câteva zile după moartea lui Litvinenko, otrăvit cu poloniu, drept supervizor al operațiunii. Litvinenko a fost coautorul cărții „FSB aruncă în aer Rusia”, care descrie atacurile teroriste din 1999. În acea perioadă, inclusiv la Moscova, blocuri de apartamente au fost aruncate în aer, iar tânărul prim-ministru Vladimir Putin a dezvoltat o activitate antiteroristă activă. După aceea, popularitatea sa a crescut și președintele Boris Elțîn a decis să demisioneze anticipat, lăsându-l pe Putin drept succesor.

Justificarea „marii terori”

În mai 2008, când Putin a devenit prim-ministru, Bortnikov a devenit șeful FSB și a rămas la conducere de atunci, făcând parte și din Consiliul de Securitate și conducând Comitetul Național Antiterorist. În 2017, într-un interviu acordat Rossiskaia Gazeta, generalul a fost unul dintre primii din conducerea de vârf a țării care a justificat represiunea în masă din era Stalin. În replică, aproximativ trei duzini de academicieni și membri corespondenți ai Academiei Ruse de Științe au redactat într-o scrisoare colectivă un „protest ferm” față de Bortnikov și au făcut apel la „toți oamenii sensibili care nu doresc ca copiii lor să retrăiască ororile anilor 1930” să i se alăture.

Familie și proprietăți

În 2015, Novaia Gazeta a publicat o investigație care a dezvăluit că Bortnikov și alți ofițeri FSB de rang înalt au participat la vânzarea de terenuri departamentale în districtul Odintsovo, regiunea Moscova, iar participanții la afacere au primit 2,5 milioane de dolari fiecare. După acest caz, FSB a propus închiderea accesului public la informații despre proprietarii de imobile din Rosreestr.

Fiul șefului FSB, Denis Bortnikov, născut în 1974, a făcut carieră în domeniul bancar, ajungând vicepreședinte al consiliului de administrație al băncii de stat VTB. Împreună cu tatăl său, el a fost inclus pe lista de sancțiuni a SUA. Nepotul lui Bortnikov, Dmitri, și soția sa, Tatiana, au fost listați ca coproprietari a două duzini de companii în 2021, potrivit publicației Povești Importante. Printre interesele lor de afaceri s-a numărat participarea la construcția șoselei de centură centrală.

Inițiatorul invaziei

După izbucnirea războiului din Ucraina în 2014, Bortnikov a fost pus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și Canadei, dar nu și ale Statelor Unite. În 2015 și 2018, acesta a efectuat vizite la Washington, s-a întâlnit cu directorul CIA Mike Pompeo și, potrivit rapoartelor oficiale, a discutat despre lupta comună împotriva terorismului. Bortnikov a intrat sub sancțiunile SUA deja după o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei din 22 februarie 2022, când conducerea țării a recunoscut oficial independența așa-numitelor Republici autoproclamate din Donețk și Lugansk. În noiembrie 2022, ziarul britanic The Times a publicat un articol în care îl numea pe Bortnikov drept unul dintre acei membri ai „cercului interior” care l-au convins pe Vladimir Putin să lanseze o invazie la scară largă a Ucrainei. Secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, și omul de afaceri Iuri Kovalciuk au fost, de asemenea, pe listă.

„A nega cuvântul „Cekist” este ca și cum ai șterge generațiile predecesorilor noștri”

În iunie 2023, potrivit lui Alekander Lukașenko, Bortnikov a fost implicat în negocieri cu șeful rebel al cenarilor „Wagner” Evgheni Prigojin. Se presupune că Bortnikov și Iunus-Bek Evkurov au fost cei care l-au ajutat pe liderul belarus să stabilească contactul cu șeful mercenarilor care mărșăluiau spre Moscova.