Popa (ANCOM): Licitaţia pentru 5G va demara imediat ce vor fi stabilite prin HG tarifele de pornire şi va fi transpus Memorandumul cu SUA
Tarifele de pornire pentru licitaţia 5G, prevăzute într-o Hotărâre de Guvern (HG), precum şi transpunerea Memorandumului cu Statele Unite ale Americii, sunt impedimentele care ne fac să nu pornim mâine procedura de atribuire a benzilor de frecvenţă, a afirmat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
"ANCOM trebuie să ofere suficient spectru pentru a avea o dezvoltare sănătoasă a noii tehnologii 5G. În al doilea rând, partea de autorizare a infrastructurii trebuie cu mult simplificată faţă de cum este acum. Vom scoate la licitaţie benzi de frecvenţă de 700 MHz, o bandă nouă destinată pentru comunicaţii mobile, 800 MHz ce a rămas neatribuit din licitaţiile anterioare, 1500 MHz - o bandă nou destinată comunicaţiilor mobile, 2600 MHz porţiuni de spectru nealocat şi 3400 MHz - 3800 MHz unde au rămas benzi nealocate. Noi considerăm că aici va fi principala dezvoltare masivă a tehnologiei 5G. Ca şi calendar, până la a demara procedura de licitaţie, ANCOM a consultat public Caietul de sarcini, urmând a fi aprobat într-un Consiliu Consultativ, probabil în acelaşi mediu online în care ne aflăm şi acum. Mai lucrăm la a definitiva partea de tarife de pornire a licitaţiei, care vor fi transpuse printr-o Hotărâre de Guvern, şi sunt discuţii avansate pentru transpunerea Memorandumului cu Statele Unite. Acestea sunt impedimentele care ne fac să nu pornim mâine procedura de licitaţie. Licitaţia este planificată imediat ce avem cele două elemente clarificate care ţin de o colaborare între instituţii", a declarat Popa.
Conform reprezentantului ANCOM, ar trebui găsit echilibru între tarifele de vânzare a licenţelor, investiţiile propuse de operatori şi obligaţiile impuse acestora.
"În Agenda Digitală avem stipulat foarte clar că toţi locuitorii europeni trebuie să dispună de o viteză de Internet de 30 Mbps, iar cel puţin 50% să aibă peste 100 Mpbs. Partea bună unde noi stăm foarte bine este că, la finalul anului 2019, trei sferturi dintre cele 5,3 milioane de conexiuni de Internet fix din România permiteau viteze foarte mari, de peste 100 Mbps, considerând să astfel targetul pe zona asta a fost atins şi chiar depăşit. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care aproape o cincime dinte români nu au utilizat niciodată Internetul, nu mai spun de servicii digitale, iar mai puţin de o treime au competenţe minime, elementare, despre digitalizare. România este bine poziţionată, în schimb, pe partea de resursă umană competentă, specializată. Avem aproximativ 5,6% dintre absolvenţii pe care România îi pregăteşte pentru domeniul TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicării, n.r.). Media pe Uniunea Europeană este undeva la 3,6%. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de Internet, performanţa României încă este spre partea inferioară a clasamentului. Şi asta se arată în Raportul DESI publicat de Comisia Europeană", a subliniat Cristin Popa.
ANCOM a anunţat, în data de 2 martie 2020, că, până la sfârşitul trimestrului III al acestui an, şi-a propus să definitiveze documentaţia de licitaţie pentru frecvenţele 5G, iar organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz (5G) pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă este programată pentru ultimul trimestru din 2020.
Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, în data de 20 august 2019, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, document care a fost clasificat, după momentul semnării.
Memorandumul a fost desecretizat la începutul lunii noiembrie 2019 şi, conform acestuia, furnizorii de reţele 5G trebuie să fie supuşi unei evaluări riguroase, iar protejarea reţelelor de comunicaţii de generaţie viitoare împotriva perturbării sau manipulării şi asigurarea vieţii private a libertăţilor individuale ale cetăţenilor sunt vitale.
Pe data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană (CE) a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.
Forul european a lansat, totodată, acţiuni relevante în sfera sa de competenţă şi a făcut apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020. În plus, Comisia a invitat statele membre să elaboreze, până la 30 iunie 2020, un raport comun privind punerea în aplicare punctuală, pe fiecare ţară, a acelor măsuri.
Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.
Specialişti din domeniul IT discută, marţi, despre tehnologia de generaţia a cincea, în cadrul videoconferinţei cu tema "5G: România Digitală", eveniment organizat de Financial Intelligence. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
