Ponta, mai BOU ca niciodată! PSD, singura MINCIUNĂ ADEVĂRATĂ!
În plină derută electorală şi drogaţi cu ştiri la limita ridicolului, ne îndepărtăm din ce în ce mai tare de realitatea dură a acestei lumi în care trăim. O lume a banilor şi a competiţiei, acolo unde răzbesc eficienţa şi priceperea. Unde contează numai locul întâi şi nu se trăieşte de pe azi pe mâine. Câteodată, însă, se mai sparge bula puturoasă pe care politicienii penali şi nepricepuţi au construit-o ca să ne ţină captivi şi la îngrămădeală. Atunci, ne dăm seama că suntem nişte coate-goale, că suntem la coada Europei şi că suntem săraci. Evident, străinii ne vor răul însă, uite că şi atunci când ne vor binele, cei aleşi nu contenesc în a ridica prostia, nepăsarea şi corupţia la rang de identitate naţională, scrie Vlad Epurescu pe Blogurile Adevărul. Merită cu prisosință să citiți explicațiile de mai jos...
Din peste 200 de proiecte depuse de guvernarea Ponta, nici măcar unul nu a fost eligibil pentru finanţare prin Planul European pentru Investiţii (EFSI), deşi acestea valorau zeci de miliarde de euro. Din cauza unei proaste guvernări, a unei lipse de interes crase şi a lipsei de expertiză, România a fost incapabilă să fructifice oportunităţile financiare oferite de Planul Juncker pentru investiţii (EFSI).
Context
Alegerile europarlamentare din mai 2014 l-au adus în fruntea Comisiei Europene pe Jean-Claude Juncker, fostul premier al Luxemburgului. Unul din marile sale proiecte pentru relansarea economiei Uniunii Europene a fost crearea unui instrument financiar care sa retrezească în Europa apetitul pentru investiţii. Fiind sub o presiune venită din toate părţile, Juncker avea să anunţe în noiembrie 2014 lansarea Planului European pentru Investiţii (EFSI), menit să stimuleze creşterea economică în ţările Uniunii în perioada 2015 - 2017. În noiembrie 2014, departe de Bruxelles, România dădea în clocot într-un cazan plin de confuzie. Klaus Iohannis şi Victor Ponta erau în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.
Vrând să impresioneze electoratul de dreapta şi mediul de afaceri, premierul ţării de la acea vreme, anunţa că România va participa la planul Juncker cu peste 200 de proiecte pentru a obţine o felie din miliardele de euro puse la bătaie prin EFSI.
Pe scurt, despre EFSI: EFSI primeşte susţinere financiară de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi de la Fondul European pentru Investiţii. O fracţie din bugetul UE de 21 de miliarde de euro garantează banii obţinuţi de la Banca Europeană pentru Investiţii de către acele proiecte care sunt catalogate a fi riscante şi inovative şi care nu ar reuşi să atragă fonduri finanţare de la băncile private sau de la investitori fără acest sprijin acordat de braţul financiar al UE.
Din cei 21 de miliarde de euro, peste 6 miliarde sunt destinaţi întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste „proiecte EFSI” ar genera un total de 315 miliarde de euro în următorii trei ani prin co-finanţare. EFSI reduce riscul asumat de investitorii privaţi pentru a-i determina pe aceştia să aloce fonduri în aceste proiecte.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească proiectele pentru finanţare prin EFSI?
Principala condiţie impusă de Comisia Europeană este ca aceste proiecte să se facă în parteneriat public-privat sau să fie private, pentru a creea noi locuri de muncă şi pentru a reduce decalajele economice din Uniunea Europeană. În tot acest proces, UE îşi propusese să genereze pentru fiecare euro din banii publici alocaţi câte cincisprezece euro din investiţii private. Aşa cum am scris mai sus, aceste proiecte trebuie să fie inovative şi cu un grad ridicat de risc.
Deşi se precizează că nu există o pre-alocare pe criterii geografice sau tematice, sunt menţionate o serie de domenii precum cercetarea şi inovaţia, educaţia, comunicaţiile, infrastructura, reţelele energetice de transport şi distribuţie, energia regenerabilă şi eficienţa energetică. Un alt criteriu folosit este impactul social al acestora. Nu contează numai nivelul investiţiilor private care este atras, ci şi posibilitatea de a genera creştere economică şi locuri de muncă. Mai ales că banii publici puşi la bătaie nu sunt fonduri nou create, ci bani alocaţi din alte părţi ale bugetului UE.
Cum a ajuns România în topul ţărilor care au accesat cei mai puţini bani prin EFSI?
Planul lui Junker a decolat în aprilie 2015. Pe masa Comisiei Europene erau peste 2.000 de propuneri de proiecte venite de la toate statele membre UE. Peste 200 erau îngrămădite de Guvernul României condus de Victor Ponta, din ciclul „Mircea, fă-te că lucrezi”. Toate cele peste 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizau un necesar de investiţii de 500 de miliarde de euro iar proiectele României valorau 62,5 miliarde de euro. În aprilie 2015 avea loc şi summit-ul Consiliului European, la care a participat şi Victor Ponta. Premierul de la acea vreme al României mărturisea că a avut o întrevedere cu Jean-Claude Juncker şi cu Jyrki Katainen în cadrul căreia cei trei au vorbit şi despre EFSI.
„Am discutat despre situaţia economică a României, despre proiectele de infrastructură inclusiv cele din Planul Juncker, în special pe energie şi pe transporturi şi situaţia regională.” Victor Ponta, ex-premierul României
Din cele peste 200 de proiecte depuse de guvernul Ponta, niciunul nu a fost eligibil pentru a primi finanţare prin EFSI.
În mare, principalele motive au fost următoarele:
Proporţia covârşitoare a acestor proiecte nu se făcea prin parteneriat public-privat, ci erau proiecte publice guvernamentale, nerespectând prima regulă impusă de EFSI
Prezentau riscuri privind co-finanţarea de la bugetul de stat Procesul implementării era expus la apariţia unor întârzieri şi proiectul să fie livrat peste termenul limită
Livrarea proiectelor se făcea, în unele cazuri, după anul 2017
Perioada pentru a organiza licitaţii publice şi a desemna compania câştigătoare pentru executarea lucrărilor era mult prea mare
Lipsa experienţei în execuţia anumitor proiecte Capacitate redusă de a administra acest tip de proiecte
Lipsa documentaţiei tehnico-economice
Între 0.9% şi 4.75% putea să îşi adauge România la creşterea economică dacă ar fi accesat aceste fonduri de zeci de miliarde de euro
Dar ce proiecte a depus guvernul Ponta şi au fost respinse? Cel mai mare depăşea 7 miliarde de euro şi viza construcţia austostrăzii Iaşi – Borş. O altă propunere a fost construcţia magistralei 7 de metrou, de la Voluntari la Bragadiru şi prelungirea metroului din Pipera cu încă două staţii. S-a mai propus construcţia căii ferate Viscani – Giurgiu, reabilitarea căii ferate Moldova – Transilvania precum şi construcţia autostrăzii Constanţa – Nădlac. Toate acestea nu erau prevăzute să fie realizate în parteneriate public-privat si nu respectau criteriile EFSI, în ciuda faptului că România a primit asistenţă tehnică de la Bruxelles!
În plină gâlceavă politică pe tema fondurilor obţinute de la instituţiile UE, România a reuşit să depună câteva proiecte anul acesta şi să atragă şi nişte bani, având un singur proiect aprobat şi semnat, în timpul guvernării Cioloş. Este vorba despre un împrumut acordat celor de la Agricover Credit INF, un intermediar financiar, pentru a facilita accesul la bani companiilor mici şi mijlocii care activează în sectorul agricol.
Fermierii constituie un segment defavorizat pe piaţa financiară românească iar suma de bani acordată de Banca Europeană pentru Investiţii prin EFSI este de 20 de milioane de euro. Comisia Europeană se aşteaptă ca acest proiect să genereze investiţii în valoare de 54 de milioane de euro. În faza de pre-aprobare mai sunt încă alte 2 proiecte depuse în acest an şi care privesc investiţii în firme mici şi mijlocii.
„Aţi eşuat, din păcate, la fiecare: zero fonduri europene, nimic din planul Juncker şi subvenţii întârziate la agricultură.” Liviu Dragnea, preşedintele PSD, 19 septembrie
„Guvernul PSD a trimis 200 de proiecte la Comisia Europeană pentru a fi analizate pentru planul Juncker şi din aceste 200 au fost selectate fix 0. Deci PSD este o catastrofă în ceea ce priveşte planul Juncker. Acest Guvern a trimis câteva proiecte, din care unul a fost deja aprobat şi mai sunt în proceduri foarte avansate încă două.” Cristian Ghinea, ex-ministru al Fondurilor Europene, 19 septembrie
În plină derută electorală şi drogaţi cu ştiri la limita ridicolului, ne îndepărtăm din ce în ce mai tare de realitatea dură a acestei lumi în care trăim. O lume a banilor şi a competiţiei, acolo unde răzbesc eficienţa şi priceperea. Unde contează numai locul întâi şi nu se trăieşte de pe azi pe mâine. Câteodată, însă, se mai sparge bula puturoasă pe care politicienii penali şi nepricepuţi au construit-o ca să ne ţină captivi şi la îngrămădeală. Atunci, ne dăm seama că suntem nişte coate-goale, că suntem la coada Europei şi că suntem săraci. Evident, străinii ne vor răul însă, uite că şi atunci când ne vor binele, cei aleşi nu contenesc în a ridica prostia, nepăsarea şi corupţia la rang de identitate naţională.
