Ponta, ÎNGROPAT de martori sub acoperire în Dosarul Ghiță/CONTRACTE!
Declaraţii din ultimul dosar al lui Ghiță. Cât de "sus" ar fi putut interveni şi cum apare numele lui Ponta. Nume importante din vechile guvernări sunt invocate în noul dosar în care Sebastian Ghiţă este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. Este vorba despre foştii miniştri Valeriu Tabără, Zsolt Nagy, Valerian Vreme şi Eugen Nicolăescu. Martori din dosar spun că fostul deputat susţinea că intervine la aceştia şi la Victor Ponta pentru a obţine aranjarea unor contracte IT cu statul. Iar parte din bani ar fi mers în campania pentru prezindeţialele din 2014, când a candidat Victor Ponta.
Martorii sub acoperire şi martorii ameninţaţi au dat declaraţii la DNA în care au arătat că firmele din domeniul IT nu aveau nicio şansă să prindă contracte cu statul dacă înainte nu îi dădeau un comision lui Sebastian Ghiţă. Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, dezvăluie Adevărul.
„În perioada 2007 – 2015, Ghiţă Sebastian a solicitat tuturor reprezentanţilor firmelor mari din IT să achite procente de minimum 10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cât şi separat pentru intervenţii la factori politici şi la înalţi funcţionari din ministere, direcţii, structuri din subordinea ministerelor, agenţii, în sensul lansării şi de noi proiecte în domeniul IT. Practic, cine nu cotiza la Ghiţă Sebastian Aurelian nu putea câştiga proiecte în piaţa de IT, iar dacă totuşi le câştiga, atât semnarea contractelor, cât şi plăţile ulterioare aferente contractelor erau blocate până la momentul în care solicitările lui Ghiţă Sebastian erau onorate”.
Declaraţia îi aparţine unui martor cu identitate protejată, şi a fost dată în luna februarie, la DNA, în cel mai recent dosar deschis pe numele fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă (38 de ani). De altfel, în acest dosar care acum se află la Tribunalul Prahova, procurorii DNA cer emiterea celui de-al doilea mandat de arestare preventivă pe numele fostului parlamentar. Acuzaţiile: trafic de influenţă, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat. Procurorii acuză că fostul parlamentar ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii a două societăţi IT sume de bani cuprinse între 3 milioane de euro şi 10 milioane de euro, pentru a determina autorităţile să atribuie contracte de prestări servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii a acestor contracte.
Faptele ar fi fost comise de Ghiţă în calitate de reprezentant al firmelor sale, Asesoft şi Teamnet (2007-2012), dar şi din funcţia de deputat (2012-2014), iar sumele de bani ar fi fost transferate prin contracte fictive de pres-tări servicii IT, încheiate între societăţile IT şi firmele din grupul Asesoft/Teamnet.
Contractul „Cardul de Sănătate“
Martorii au declarat la DNA că Sebastian Ghiţă se lăuda că îşi poate exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la Agenţia Naţională de Cadastru, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, sau din diverse Consilii Judeţene cum ar fi cel din Tulcea sau din Braşov. La aceştia ar fi ajuns prin intervenţii la oamenii politici cu greutate ai perioadei.
Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, sau al foştilor miniştri Valeriu Tabără (Ministerul Agriculturii), Zsolt Nagy şi Valerian Vreme (Comunicaţii şi Societăţi Informaţionale), Eugen Nicolaescu (Sănătate), dar şi pe lângă alţi înalţi funcţionari, directori din CNAS, sau din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Un martor sub acoperire, care activează în piaţa contractelor IT, a dat un exemplu concret şi a adus ca dovezi mai multe documente financiare. Este vorba de o licitaţie organizată de CNAS, privind proiectul „Cardul de Sănătate”. Martorul a explicat că licitaţia a fost câştigată, în aprilie 2012, de firmele HP şi Novensis, iar Siveco România era subcontractor. „Domnul Victor Ponta devine prim-ministru în mai 2012, iar domnul Ghiţă susţine că SC Siveco România SA nu va mai avea nicio problemă dacă va plăti sumele pe care le solicită de data aceasta, deci Ghiţă Sebastian vine din nou la SC Siveco România SA şi pretinde un alt milion de euro, insistând de data aceasta pe rapiditatea plăţii”, povesteşte martorul.
Acesta a explicat că o parte din bani a fost achitată, şi ar fi fost folosită în campania electorală. „Din câte cunosc, aceşti bani îi erau necesari pentru alegerile din acel an şi anume pentru susţinerea campaniei PSD. Din această sumă, îmi amintesc că a fost achitată suma de 450.000 euro pe care, din ce-am auzit, a spus că o va folosi pentru susţinerea campaniei lui Victor Ponta”, a mai povestit martorul sub acoperire. Alegerile prezidenţiale au avut loc în noiembrie 2014.
Un alt exemplu, priveşte o altă firmă, care a câştigat un contract tot cu CNAS. „În anul 2013, UTI câştigă licitaţia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru implementarea proiectului privind «Fişa pacientului», iar la cererea lui Sebastian Ghiţă, proprietarul acestei firme îi remite lui Ghiţă Sebastian suma de 1.000.000 euro, atât pentru câştigarea acestei licitaţii, cât şi pentru buna desfăşurare a acestui proiect”, arată martorul sub acoperire.
Acesta a arătat la DNA că cei mai mulţi reprezentanţi ai marilor firme de IT erau condiţionaţi să-i dea bani lui Ghiţă pentru a primi contracte: „UTI, Romsys, Oracle şi multe altele, fiecare dintre aceste firme trebuind să contribuie cu sume similare către Ghiţă Sebastian pentru a primi proiecte viitoare”, punctează sursa citată.
Planul de fugă
Propunerea de arestare în lipsă, în cazul lui Sebastian Ghiţă se va lua în discuţie la Tribunalul Prahova pe 6 martie. Potrivit unuia dintre martorii ameninţaţi din dosar, fostul deputat avea cunoştinţă de existenţa dosarului de la DNA.
Martorul a povestit în faţa procurorilor DNA că Ghiţă a avut o întâlnire, la finalul mandatului de parlamentar, cu mai mulţi prieteni cărora le-a comunicat că „la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de «Baba» de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de «Berdilă» (Horaţiu Bruno Berdilă –n.r.) de la Romsys…”.
Fostul deputat le-ar fi spus apropiaţilor că este sigur că faţă de el urmează să fie dispuse măsuri preventive, după ce îşi va pierde imunitatea parlamentară.
În acest dosar, procurorii DNA au mai cerut arestarea preventivă a doi oameni de încredere ai fostului deputat: Cristian Anastasescu, administratorul Asesoft International (care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă), şi a omului de afaceri Bogdan Padiu - director general Teamnet International. Tribunalul Prahova a decis ca aceştia să fie cercetaţi sub control judiciar, dar procurorii DNA au contestat sentinţa. În faţa judecătorilor, cei doi au declarat că sunt nevinovaţi. Cât îl priveşte pe Sebastian Ghiţă, acesta a dispărut pe 21 decembrie 2016 când a rămas fără imunitate parlamentară, iar acum este dat în urmărire internaţională.
