Ponta a minţit ca un şmenar cu rectificarea pozitivă
Turuirea în grabă, pentru televiziuni, că rectificarea de buget va fi pozitivă şi apoi fuga de întrebările ziariştilor, arătau,încă de săptămâna trecută, că Ponta minte iar. Iar încasările s-au prăbuşit în prima jumătate a anului. Sunt pierderi de 1 miliard lei la impozitul pe venit şi de 1,5 miliarde lei la TVA
Datele publicate de Ministerul de Finanţe privind rectificarea bugetului arată că, în primul semestru din 2014, încasările din TVA au fost cu 1,5 miliarde lei mai mici decât se programaseră, iar cele din impozitul pe venit cu 1 miliard lei. Cifrele confirmă că rectificarea nu a fost pozitivă, aşa cum a declarat mincinosul Victor Ponta, de vreme ce încasările nu au fost realizate .
Veniturile bugetului de stat au fost modificate semnificativ faţă de programul stabilit prin legea bugetului votată de Parlament. Cele mai importante scăderi au fost la TVA şi impozitul pe venit, cumulând 2,5 miliarde lei. Încasările din alte taxe şi impozite nu au putut compensa nerealizarea veniturilor. Excepţie face impozitul pe construcţiile speciale, celebra „taxă pe stâlp” care aduce 1 miliard lei. Majorarea încasărilor datorită acestei taxe a fost posibilă pentru că impactul a fost mult subevaluat iniţial. Finanţele au estimat că vor colecta 500 milioane lei, iar companiile au declarat plăţi de 1,5 miliarde lei.Proiectul de rectificare, care urmează să fie aprobat vineri de guvern, prevede şi alte modificările ale veniturilor bugetare, însă fără impact semnificativ. Diferenţa de 2,5 miliarde lei este acoperită cu 1 miliard din taxa pe stâlp şi prin scăderea a 882 milioane lei, cote defalcate din impozitul pe venit pentru autorităţile locale. Astfel, Finanţele au reuşit să marcheze doar o scădere a veniturilor bugetare totale de numai 375 milioane lei.
Şi Consiliul Fiscal îi arată pisica lui Ponta: Rectificarea bugetara nu include impactul reducerii CAS. Masura nu are acoperire in bugetul actual/Rectificarea veniturilor este negativă/Vor fi probleme în buget
Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciază Consiliul Fiscal.
Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal, potrivit MEDIAFAX.
“La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanț a arieratelor față de Bugetu General Consolidat-BGC (cu impact pe TVA și contribuții sociale) și al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite ușor negativ, respectiv cu 128 milioane lei”, se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.
Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).
Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.
În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.
În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.
Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviație este explicabilă prin diferența între execuția prezumată și cea efectivă a schemei inițiale de stingere în lanț de tip swap a obligațiilor față de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum și de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviații similare și în al doilea semestru al anului.
În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiții și accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenței către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare și la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.
Estimările privind contribuțiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul inițial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.
În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.
De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.
În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit.
