Potrivit unui studiu publicat marți, poluarea atmosferică reprezintă un risc mai mare pentru sănătate, la nivel global, comparativ cu fumatul sau consumul de alcool. Iar în unele regiuni ale lumii , cum ar fi Africa sau Asia pericolul este accentuat, potrivit Agerpres.

Aer poluat In Dhaka, Bangladesh -FOTO Shutterstock

Raportul creat de Institutul pentru politici energetice (EPIC) al Universităţii din Chicago, SUA, asupra calităţii aerului la nivel global, arată că poluarea cu particule fine, în suspensie - emise de autovehicule, activităţi industriale şi incendii - reprezintă "cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale".

Sursa citată, menționează că fondurile acordate luptei împotriva poluării aerului sunt doar o minsuclă fracțiune din fondurile dedicat bolilor de infecțioase, de exemplu.

Poluarea aerului crește riscul de apariție a afecţiunilor pulmonare , boli de inimă, accident vascular cerebral sau cancere. Speranța de viață ar crește la nivel mondial cu 2,3 ani de viață, susține EPIC, dacă ar fi respectată, în permanență, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în ceea ce privește gradul de expundere la particule fine.

Comparativ, consumul de tutun reduce speranţa de viaţă la nivel global cu 2,2 ani, în medie, iar malnutriţia infantilă şi maternă cu 1,6 ani, arata studiul.

Africa și Asia sunt continentele cele mai afectate de poluarea atmosferică, în unele regiuni efectele asupra sănătății publice fiind foarte accentuate.

În Bangladesh speranța de viață ar crește cu aproape 7 ani, dacă gradul de poluare ar scădea la 5 micrograme/metru cub, nivelul recomandat de OMS, față de 74 micrograme/metru cub, cât este în prezent.

Considerat „cel mai poluat megalopolis din lume”, New Delhi înregistrează o medie anuală de de 126,5 micrograme/metru cub.

China a reușit însă să scadă cu puțin peste 42% nivelul poluării , între anii 2013 și 2021, dar acesta tot rămâne de șase ori mai mare față de pragul recomandat de OMS .

Cele mai expuse la poluarea atmosferică sunt regiunile ce beneficiază de cele mai puține mijloace de combatere a acestui risc.

"Există un decalaj profund între locurile în care aerul este cel mai poluat şi cele în care cele mai multe resurse sunt utilizate colectiv şi în mod global pentru rezolvarea acestei probleme", a explicat Christa Hasenkopf, directoare de programe de calitate a aerului în cadrul EPIC, pentru AFP.