Polonia a primit refugiaţi ucraineni, iar Duda a încuviinţat ca ţara sa să fie utilizată ca centru logistic pentru aprovizionarea Ucrainei.

Însă, luni, la ceremonia organizată la Varşovia, Duda a declarat că adevărul despre masacrele din timpul războiului trebuie „afirmat cu fermitate şi claritate" şi a solicitat Kievului să recunoască epurările pe criterii etnice realizate de miliţiile ucrainene.

„Nu a fost vorba şi nu este vorba de răzbunare. Nu există o dovadă mai bună în acest sens decât perioada pe care o avem acum", a afirmat Duda, făcând referire la cooperarea din prezent a celor două ţări, conform Reuters.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui polonez, problema este complexă pentru ucraineni, fiindcă unii au numit aceleaşi miliţii drept eroi pentru rezistenţa pe care au opus-o Uniunii Sovietice.

„Cei despre care ştim că au fost criminali au fost, de asemenea, eroi pentru Ucraina, în alte vremuri şi cu un inamic diferit, şi adesea au murit în mâinile sovieticilor, luptând cu credinţă profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă", a afirmat Duda.

De asemenea, Ucraina nu a reacţionat la declaraţiile lui Duda, însă este puţin probabil ca remarcile sale să fie bine-venite la Kiev într-o perioadă în care Rusia îşi argumentează războiul prin dorinţa de a „denazifica” Ucraina.

Parlamentul polonez a afirmat că acele crime săvârşite între anii 1943-1945 de către Armata Insurgentă Ucraineană şi Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni sub comanda lui Stepan Bandera, au avut unele caracteristici specifice genocidului.

Totodată, Ucraina nu a admis aceste acuzaţii şi se referă la evenimentele din Volânia ca parte a unui conflict între Polonia şi Ucraina, care a afectat ambele naţiuni.

Istoricii polonezi spun că până la 12.000 de ucraineni au fost, de asemenea, ucişi în operaţiunile de represalii poloneze.