Polonezii, balticii și scandinavii se mobilizează în fața Rusiei
Preocupați de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și de sprijinul Moscovei pentru separatiștii proruși din estul Ucrainei, polonezii, balticii și chiar scandinavii își revizuiesc statutul forțelor lor militare, ușor în amorțire după încheierea Războiului Rece, scrie France Presse într-o amplă analiză. Atât pentru a descuraja o ipotetică incursiune a 'omuleților verzi' de tipul celei din Crimeea, cât și pentru a calma opinia publică, Polonia și țările baltice, deopotrivă membre ale NATO și UE, își sporesc bugetele de apărare și organizează aplicații cu participarea militarilor și echipamentelor din Occident, în special din SUA.
Avioane de vânătoare NATO staționează astăzi în țările baltice și în Polonia, întărind supravegherea spațiului lor aerian.
În fața crizei ucrainene, Varșovia a angajat un efort major. În 2014, bugetul apărării atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) și pragul de 2% recomandat de NATO ar urma să fie atins în 2016.
Elicoptere multirol, elicoptere de luptă, sisteme antirachetă, submarine și rachete de croazieră — comenzile totalizează miliarde de euro. Armata, devenită pe deplin profesionistă în 2010, numără aproximativ 100.000 de soldați, cărora li se adaugă 20.000 de membri ai Forțelor Naționale de Rezervă, create după modelul Gărzii Naționale americane. Exercițiile obligatorii au fost instituite pentru rezerviști, iar cooperarea între armată și organizațiile paramilitare a fost întărită.
În Lituania, bugetul apărării a crescut de la 0,89% din PIB în 2014 la 1,11% în acest an, ajungând la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat în prima lectură restabilirea parțială a serviciului militar obligatoriu. În prezent, armata profesionistă numără 8.000 de persoane, cărora li se adaugă 4.500 de voluntari din organizațiile paramilitare.
Lituania a cumpărat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro și intenționează să achiziționeze de asemenea rachete antitanc Javelin americane și obuziere germane PzH 2000.
Letonia și-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB în 2015 și urmează să ajungă la 2% în 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui să crească de la 4.600, cât numără în prezent, la 6.600 în 2018. Garda Națională, compusă din rezerviști, numără 8.000 de membri și vizează să totalizeze efective de 12.000 în 2020.
Elev model al NATO în regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apărării, sau 412 milioane de euro în 2015. Armata sa numără efective de 3.000 de soldați profesioniști, 3.000 de militari în termen și 1.100 de civili. Liga Apărării (Garda Națională) numără 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfârșitul anului 2014, această țară baltică a achiziționat din Olanda 44 de vehicule de luptă de infanterie CV90.
În Suedia și Finlanda, două țări membre ale UE vecine cu Rusia, dar având statut neutru, unii oameni politici invocă posibilitatea aderării la Alianța Nord-Atlantică. Între timp, autoritățile de la Stockholm au anunțat trimiterea unor efective militare în insula strategică Gotland în Marea Baltică.
Suedia, ridiculizată în legătură cu căutările unui misterios submarin în Marea Baltică, cheltuiește 1,1% din PIB pentru apărare (o cifră datând din 2013). Helsinki și-a redus cu 2% cheltuielile cu apărarea în 2015, care au scăzut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB.
În acest timp, Norvegia, care a consacrat apărării 1,4% din PIB în 2013, a organizat în nordul țării, în apropiere de frontiera cu Rusia, un exercițiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod 'Joint Viking', s-au încheiat în momentul în care Rusia începea manevre de amploare de cealaltă parte a frontierei, notează agenția franceză de presă. AGERPRES
