Polițiștii nu vor mai avea voie cu tatuaje. Cum li se schimbă statutul
Tinerii care se vor înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții de execuție vacante prin încadrare directă, reîncadrare sau transfer în Poliție nu vor avea voie să aibă tatuaje.
MAI a organizat marți, 18 iunie, o dezbatere publică. Foto: Arhivă
În acest fel ar urma să fie evitate situațiile de vulnerabilitate pentru polițiști care apar ca urmare a identificării lor în funcție de elemente particulare, conform Agerpres.
MAI a organizat marți, 18 iunie, o dezbatere publică cu privire la OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 referitoare la Statutul Polițistului, la solicitarea Europol.
Proiectul de act normativ a fost demarat de MAI din nevoia de a consolida cadrul normativ pentru protecția juridică a polițiștilor, dar și pentru punerea în acord a legii care reglementează Statutul Polițistului cu hotărârile Curții Constituționale prin care a fost sesizată neconstituționalitatea unor dispoziții din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Ba mai mult, conform inițiatorilor, pentru a fi preîntâmpinate situațiile care pot aduce atingere valorilor și principiilor consfințite atât la nivel național, cât și la nivel internațional, se propune ca prin lege să se stipuleze ca tatuajele sau elementele ornamentale prezente pe corpul candidatului să nu reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări care pot instiga la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Propuneri cu privire la probele de concurs
Referitor la probele de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, se propune, în vederea clarității și aplicării unitare, ca legea să prevadă că acestea să fie înregistrate audio și video.
Diverse modificări propuse au în vedere reconsiderarea în Statutul Polițistului a masterului profesional ca sursă de proveniență a ofițerilor de poliție, fiind destinat, la forma de învățământ cu frecvență, celor care nu au absolvit anterior un program sau curs de formare inițială a personalului MAI, iar la cea cu frecvență redusă agenților de poliție absolvenți de studii superioare, care îndeplinesc unele condiții stabilite de lege.
Potrivit directorului general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, chestor principal de poliţie Valentin Minoiu, se intenționează stabilirea unei distincții între situaţiile juridice ale persoanelor care optează pentru admiterea la programul de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie, prin raportate la sursa acestora de provenienţă şi la pregătirea profesională care, în cazul agenţilor de poliţie, scoate în evidență un nivel al competenţelor specifice statului profesional deja dobândite.
Totodată, este propusă reducerea, de la 5 la 3 ani, perioadei de interdicție de schimbare a raporturilor de serviciu pentru agentul de poliție care a absolvit programul de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție, cu scopul realizării unui echilibru între interesul instituţional de asigurare a necesarului de resurse umane conform nevoilor beneficiarului, cheltuielile alocate pregătirii şi dreptul poliţistului de a-şi modifica raportul de serviciu.
Cum vrea MAI să reducă deficitul de personal
MAI a mai propus ca, pentru reducerea deficitului de personal și pentru a-i încuraja pe cei care au fost respinși la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, dar care au obținut media minimă de admitere pentru respectivul concurs, să continue să se orienteze spre o carieră în acest domeniu, a fost instituită măsura repartizării acestora, fără concurs de admitere, pe locuri la instituțiile de învățământ postliceale ale MAI, în prima serie de școlarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliție, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și conform opțiunilor declarate în acest scop.
Au fost discuții și despre prevederile cu privire la răspunderea civilă și materială a polițistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului MAI și decontarea cheltuielilor de asistență juridică a polițiștilor, în cazul în care ar fi anchetați pentru fapte săvârșite în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Pe de altă parte, alte modificări și completări propuse prin OUG vizează stabilirea conținutului juridic și a limitelor dreptului în baza căruia polițistului împotriva căruia se derulează un proces penal și/sau civil pentru fapte comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau care este sau a fost, într-un proces penal, persoană vătămată printr-o faptă de ultraj, i se decontează costurile aferente asistenței juridice, care se referă exclusiv la banii plătiți de către polițist cu titlu de onorariu avocatului ales.
Sursa: adevarul.ro