Dacă Marea Britanie și Uniunea Europeană vor pune capăt "divorțului lor" la termen, adică la începutul lui 2019, țara care se va afla în acel moment la președinția prin rotație a Consiliului UE va fi România, aceeași ai cărei expatriați ce trăiesc pe teritoriul britanic au fost ținta unora dintre sentimentele antiimigranți care au alimentat votul pentru Brexit, remarcă un comentariu postat vineri pe site-ul Politico.

Ironia situației nu i-a scăpat președintelui României, Klaus Iohannis, care vede însă în ea o șansă pentru țara sa de a-și demonstra capacitățile restului Uniunii Europene.

"România este tratată adesea ca o țară de mâna a doua, cu oameni nepregătiți. Nu suntem așa. Suntem o țară serioasă, cu oameni bine pregătiți. Aceasta va fi o ocazie să arătăm că putem gestiona probleme complicate", a subliniat Iohannis, într-un interviu acordat Politico la Bruxelles.

Iohannis se va afla sub presiunea de a garanta că Bucureștiul va exercita cu imparțialitate președinția Consiliului UE, simultan cu încercarea de a apăra drepturile celor aproximativ 400.000 de români care trăiesc acum în Marea Britanie.

Românii și bulgarii au obținut în ianuarie 2014 dreptul de a munci fără restricții în Marea Britanie, la șapte ani după ce statele lor au aderat la UE. Presa și politicieni de dreapta din Marea Britanie au avertizat atunci că est-europenii le vor invada țara după ce piața muncii le va fi deschisă. Deși aceasta nu s-a întâmplat la o asemenea scară, sentimentul antiimigrație a persistat și dictează tonul negocierilor între Londra și UE.

Iohannis a spus fără urmă de îndoială că, asemeni multor altor lideri europeni, consideră libertatea de mișcare a cetățenilor UE drept o 'linie roșie', fără de care Marea Britanie post-Brexit nu poate conta pe acces liber la piața comună europeană.

"Nerespectarea sau neacceptarea libertății de mișcare, în opinia mea, anulează accesul la piața internă", a subliniat președintele român.

Analista Otilia Dhand, de la firma de consultanță Teneo Intelligence, nu se așteaptă însă ca România să aibă o poziție agresivă în timpul viitoarei sale președinții europene. Românii "vor dori să fie văzuți ca administratori eficienți ai acordului care se negociază", apreciază Otilia Dhand.

Iohannis a venit la putere acum doi ani, pe un val de nemulțumire legat de corupția din țară. Profesorul de fizică înalt, cu vorba domoală, originar din Sibiu, este un președinte atipic pentru România: este primul din Transilvania și tot primul provenit dintr-o minoritate, cea germană.

Mii de români din străinătate au stat la cozi la sediile ambasadelor române pentru a vota în favoarea lui în noiembrie 2014, într-o competiție în care s-a confruntat, ca reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL), cu Victor Ponta, atunci prim-ministru din partea Partidului Social-Democrat (PSD). Guvernul Ponta a fost acuzat atunci că a încercat să împiedice votul diasporei pentru Iohannis, care a câștigat în final cu 54% din opțiuni, scrie Politico.

De patru ori primar al Sibiului, Iohannis a apărut pe scena politică la nivel național în 2009, cu o tentativă eșuată de a deveni prim-ministru. După alegerea sa la președinție, opinia publică a fost zguduită de o serie de scandaluri. Ponta și alți politicieni au fost acuzați că sunt spioni sub acoperire, iar fratele fostului președinte Traian Băsescu a fost închis pentru corupție, scrie Politico.

"Am promis un alt tip de politică: transparent, cu un spațiu public mai calm, cu rezultate mai bune, măsurabile, cu excluderea corupților din partide", a spus Iohannis.

În București însă, stilul său lent, pedagogic de a vorbi a frustrat inițial presa și pe unii politicieni, obișnuiți cu stilurile mai explozive ale foștilor președinți. Iohannis susține însă că dezbaterea publică este acum "mai ordonată, mai civilizată".

Primul său an de mandat a fost marcat de tensiuni cu Ponta, rămas prim-ministru, dar care s-a văzut nevoit să demisioneze în noiembrie 2015, după ce mii de oameni au ieșit în stradă în urma unui tragic incendiu într-un club din București, pus pe seama regulilor laxe de siguranță împotriva incendiilor, permise de oficiali corupți.

Iohannis l-a numit atunci pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, în fruntea guvernului până la alegerile legislative programate pentru 11 decembrie 2016. 'Până acum, el s-a dovedit un mediator foarte eficient între diferite grupuri politice din parlament', a comentat Otilia Dhand.

Președintele consideră că este de datoria sa să le prezinte votanților o imagine realistă înaintea alegerilor, remarcând că unii politicieni au arătat interes față de reforme, în timp ce alții doar "le-au mimat, iar altora nu le-a păsat deloc".

El a spus răspicat că nu va accepta un prim-ministru cu cazier penal, insistând că acest criteriu se aplică deja oricui caută să se angajeze ca agent de pază, așa încât ar trebui să fie o cerință "minimală" pentru a conduce țara.

Lupta împotriva corupției a devenit o temă majoră în politica din România, Direcția Națională Anticorupție (DNA) anchetând sute de oficiali de rang înalt. Cu toate acestea, DNA și șefa sa, Laura Codruța Kövesi, se confruntă în mod constant, la rândul lor, cu acuzații de părtinire și corupție.

Unii politicieni susțin că lupta anticorupție s-a transformat într-o vânătoare de vrăjitoare, dar Iohannis afirmă că, la o privire mai atentă, cei care vorbesc împotriva DNA "sunt, în procent de peste 90%, inculpați ei înșiși".

Între timp, jurnaliști și adversari politici au pus sub semnul întrebării modul în care președintele a achiziționat cele șase locuințe aflate în proprietatea sa. Există, de asemenea, semne de nerăbdare publică în ce privește ritmul lent al progreselor, într-o țară care este încă una din cele mai sărace din UE și cu peste 3 milioane de cetățeni care muncesc în străinătate.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, tot pentru Politico, că guvernul său tehnocrat, independent, se confruntă cu presiuni similare de super-reforme, chiar dacă nu are decât un mandat de un an. "Nu te poți aștepta la miracole în numai un an. Însă oamenii nu mai au răbdare", a explicat el.

În opinia președintelui Iohannis, mulți dintre compatrioții săi au avut "așteptări complet nerealiste. Iar mulți dintre cei care au avut astfel de așteptări s-au întors împotriva mea sau doar mi-au întors spatele. Însă schimbările într-o țară nu pot avea loc peste noapte, nici măcar într-un an. Schimbările profunde au loc în 10 ani, poate", mai apreciază el.

AGERPRES