Politico: Renunță Elveția la neutralitate? Nu e dornică de războaie, dar îi place să facă bani
Elveția nu este dornică să se implice în războaie, dar îi place să facă bani. Acest lucru, alături de teama că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un risc pentru întreaga Europă, ar putea duce la regândirea poziției țării în materie de apărare, scrie Politico .
Într-un raport publicat joi, un grup de experți a recomandat guvernului ca țara, care a fost neutră din anul 1515, să colaboreze pentru o „capacitate comună de apărare” cu UE și NATO.
„De la atacul Rusiei asupra Ucrainei, neutralitatea a devenit din nou subiect de dezbatere politică, atât pe plan intern, cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției de a-și clarifica poziția este în creștere”, se arată în raportul citat de Politico, care solicită o „revizuire” a politicii de neutralitate.
Modul în care neutralitatea Elveției a afectat vânzările de arme, dar și cum poți apăra mai bine o țară înconjurată de două blocuri din care nu face parte se numără printre argumente.
Peisajul în domeniul securității s-a schimbat în Europa după invazia la scară largă a Rusiei în Ucrainei din 2022, Suedia și Finlanda renunțând la neutralitatea lor odată cu aderarea la NATO.
Experții care au pregătit raportul, printre care diplomați, oficiali de rang înalt, un fost șef al armatei elvețiene și Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinței de Securitate de la München, și-au prezentat concluziile ministrului elvețian al apărării și securității, Viola Amherd, care este și președinta Confederației pentru 2024. Recomandările vor influența strategia de securitate a Elveției pentru 2025.
Undă verde pentru exporturile de arme
Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27%, ajungând la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 milioane de euro), comparativ cu 2022, atât din cauza dispozițiilor stricte privind exportul de arme, cât și a efectului punctual al încheierii achizițiilor de sisteme de apărare aeriană de către Qatar, legate de găzduirea Cupei Mondiale din 2022.
Berna interzice vânzarea de arme către țările aflate în război, iar acest lucru a avut un efect de undă asupra relațiilor cu alte țări care doresc să trimită arme în Ucraina, care ar putea include componente elvețiene. Experții îndeamnă la ridicarea acestei interdicții.
Elveția a blocat livrarea de arme și muniție către Ucraina din mai multe țări europene. A fost nevoie de luni de presiuni pentru ca Elveția să fie de acord să trimită surplusul de tancuri Leopard în Germania, pentru a le înlocui pe cele trimise în Ucraina. Refuzul Elveției de a permite ca muniția de fabricație elvețiană din stocurile Germaniei să fie trimisă în Ucraina pentru a fi utilizată în sistemele antiaeriene Gepard donate a contribuit la decizia producătorului german de arme Rheinmetall de a crește producția de muniție în Germania.
Experții urmăresc, de asemenea, consolidarea industriei elvețiene de armament prin promovarea politicilor de compensare și obținerea accesului la programele de armament ale UE și NATO.
Un raport controversat
Raportul a stârnit controverse chiar înainte de a fi publicat, partidele de opoziție acuzând-o pe Amherd, criticată deja pentru relațiile din ce în ce mai strânse ale țării cu NATO, că a numit în comisia de experți în principal entuziaști ai NATO și ai UE.
Este probabil ca el să întâmpine rezistență în parlamentul elvețian, în special din partea partidelor de stânga pacifiste și a celor naționaliste de extremă dreapta.
„Raportul arată clar că Elveția este o țară occidentală și, prin urmare, susține valorile occidentale”, a declarat Jean-Marc Rickli, șeful departamentului de riscuri globale și emergente al Centrului de Politică de Securitate de la Geneva.
Totuși, „apelurile pentru o cooperare militară sporită cu NATO și UE vor stârni, foarte probabil, multe dezbateri în Elveția”, a adăugat el.
Experții nu recomandă ca Elveția să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, dar îndeamnă la legături mai strânse cu alianța militară și cu UE în privința antrenamentelor comune, apărării împotriva rachetelor balistice și exercițiilor bilaterale și multilaterale.
În raport se mai solicită ca cheltuielile militare să ajungă la 1% din PIB până în 2030. În prezent, Elveția cheltuiește 0,76% din PIB pentru apărare, mult mai puțin decât orice membru NATO, cu excepția Islandei, care nu are armată.
Deși este puțin probabil ca Elveția să fie invadată, țara este deja ținta războiului hibrid, prin dezinformare, spionaj și atacuri cibernetice, mai arată experții, care recomandă îndreptarea către „apărare globală”, ceea ce înseamnă pregătirea întregii societăți, nu doar a armatei, pentru un potențial conflict.
Deschidere față de UE și NATO
În ultimele luni, Consiliul Federal Elvețian a arătat deschidere față de NATO și UE în domeniul securității și apărării.
Miercuri, o delegație elvețiană a călătorit în Luxemburg pentru a se întâlni cu Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA). Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost evaluarea potențialelor sinergii și oportunități de cooperare cu agenția.
De asemenea, la începutul acestei luni, Consiliul Federal a aprobat participarea la două proiecte ale Cooperării Structurate Permanente (PESCO) ale UE, unul pe mobilitatea militară, care vizează facilitarea traversărilor de frontieră, și altul pe apărare cibernetică.
Potrivit lui Rickli, Elveția dorește să demonstreze că își joacă rolul în cazul în care țara neutră ar avea nevoie de ajutor militar din partea țărilor UE sau a NATO.
„Există un element reputațional în care Elveția ar putea fi văzută ca un ‘beneficiar gratuit’ care nu colaborează cu statele europene. Dacă dorește să beneficieze de ajutorul partenerilor săi europeni, trebuie să ofere ceva în schimb”, a concluzionat el.
