Cursa pentru șefia NATO începe să prindă contur în contextul în care mandatul actualul secretar general expiră în luna septembrie. Numele președintelui Iohannis se numără printre doritorii funcției, însă, potrivit Politico, șansele acestuia sunt mici.

Cine sunt favoriții pentru preluarea șefiei NATO FOTO: Presidency

Politico arată că războiul din Ucraina complică decizia privind următorul șef al NATO, în condițiile în care necesită consens între liderii celor 30 de țări membre, iar următorul secretar general „trebuie să joace un echilibru dur în încurajarea capitalelor să continue furnizarea de arme Ucrainei și să construiască propriile apărări ale NATO, în timp ce rămâne în mod oficial în afara conflictului”.

Un diplomat european de rang înalt a rezumat zvonurile în ceea ce privește următorul secretar general al NATO pe trei niveluri, clasificate în funcție de intensitatea discuțiilor.

Potrivit acestuia, o prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este cea mai menționată opțiune. Următorul nivel îi include pe premiera Estoniei, Kaja Kallas, premierul olandez, Mark Rutte și secretarul de apărare al Marii Britanii, Ben Wallace. În al treilea nivel sunt menționate numele premierului lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Politico arată că există presiuni în numirea unei femei, având în vedere că până în prezent toți secretarii generali ai NATO au fost de sex masculin.

„Este timpul pentru o femeie secretar general. (..) Dacă bărbații încearcă să își păstreze pozițiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată șansă”, a declarat diplomatul european de rang înalt, potrivit sursei citate.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ''părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit''.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, însă nu este clar dacă aceasta este interesată de funcţie.

Șanse mici pentru Iohannis

Analiza Politico îi oferă șanse mici președintelui României, care s-ar putea confrunta cu opoziția Ungariei și a celor care ar prefera o femeie pentru această funcție.

Sursa citată arată că unele capitale occidentale nu ar sprijini astfel de candidați, considerând că statele baltice „sunt prea războinice atunci când războiul face ravagii alături”.

Klaus Iohannis a fost menționat de către DPA, în luna februarie a anului trecut, printre posibilii candidați la funcția de secretar general al NATO. Președintele României a comentat această numire, precizând că „dacă mi s-ar face o astfel de propunere aș evalua-o foarte serios și as face o declarație publică”.

Șansele președintelui României rămân mici și în contextul în care Politico arată că „unii consideră candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți”.

Potrivit sursei citate, înaintea războiului din Ucraina a existat scenariul ca alianţa să selecteze un secretar general din est. Mai mult decât atât, unii oficiali din regiune susţin că războiul a consolidat această posibilitate pentru cineva din ţări ca Estonia sau Lituania.

„De ani de zile, țările din flancul estic au avertizat cu privire la amenințarea Rusiei. (..) Ar fi foarte logic și îngrijorător ... (..) să avem pe cineva cu experiență în relațiile cu Rusia și care înțelege logica și mentalitatea Rusiei, să conducă Alianța Nord - Atlantică.