Atacul terorist de la Moscova aduce aminte de controversatele explozii din Rusia care au justificat cel de-al doilea război cecen, de atacul de la teatrul Bataclan din Paris, dar și de relația complicată a Rusiei cu ISIS. Politico arată, într-o analiză, că Putin va folosi politic incidentul.

Ecoul focurilor de armă și al exploziilor de grenade abia a încetat, vineri, că oficialii ruși și ucraineni au început să facă schimb de acuzații, dând reciproc vina pentru masacrul de la o sală de concerte din Moscova, care a provocat moartea a peste 130 de persoane, se arată într-o analiză Politico.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a apelat la canalul său Telegram pentru a avertiza că iadul se va dezlănțui asupra Ucrainei, dacă a fost implicată în atac.

„Dacă se stabilește că aceștia sunt teroriști ai regimului de la Kiev, toți trebuie găsiți și distruși fără milă ca teroriști”, a scris Medvedev. Reprezentanții oficiali ai statului nu vor fi imuni, a adăugat el.

Pe de altă parte, Kievul a acuzat Kremlinul. Agenția ucraineană de informații militare HUR a acuzat „serviciile speciale ale lui Putin” că au organizat împușcăturile de vineri asupra participanților la concert, spunând că este o „provocare deliberată” menită să justifice „atacuri și mai dure asupra Ucrainei”.

„Execuția publică a oamenilor din Moscova ar trebui înțeleasă ca avertismentul lui Putin cu privire la o escaladare și extindere și mai mare a războiului”, a avertizat HUR.

„Putin are o vastă experiență în organizarea unor astfel de atacuri teroriste pentru a-și consolida propria putere”, a adăugat agenția.

Ecouri ale atacurilor anterioare

Agenția ucraineană de informații a făcut referire la o serie de explozii controversate, din 1999, la patru blocuri din orașele rusești Buynaksk, Moscova și Volgodonsk, care au ucis peste 300 de oameni și au rănit încă o mie. Exploziile au declanșat al doilea război cecen, care a sporit popularitatea prim-ministrului de atunci Vladimir Putin , ajutându-l să fie ales de Boris Elțîn pentru a-i urma în funcția de președinte al Rusiei.

De ani de zile, au rămas întrebări serioase cu privire la potențiala organizare a atacurilor de propriile servicii de securitate ale Rusiei, așa-numitele operațiuni sub steag fals, pentru a justifica războiul din Cecenia.

Schimbul de replici dintre Moscova și Kiev de după atac a fost întrerupt de gruparea teroristă Statul Islamic care a revendicat responsabilitatea pentru masacrul petrecut la sala de concerte Crocus City din suburbia Krasnogorsk din nordul Moscovei.

Atacul de la Moscova amintește de atacul Statului Islamic din 2015 de la teatrul Bataclan din Paris, o serie de crime care a făcut 90 de morți.

Atacul de vineri a avut, de asemenea, elemente comune cu asediul teatrului Nord Ost din 2002, când un grup de bărbați și femei ceceni au ocupat un teatru plin din estul Moscovei cerând încetarea celui de-al doilea război cecen.

O operațiune de salvare neinspirată a forțelor speciale ruse, folosind un gaz care trebuia să-i adoarmă pe teroriști, a avut ca efect mai mulți morți decât au fost uciși de către atacatorii islamiști.

Cecenii din ISIS

Mulți membri ai grupării separatiste islamiste cecene din spatele atacului teatrului s-au înrolat mai târziu în grupul terorist Statul Islamic, cunoscut și sub numele de ISIS, în Siria. Cecenii au început să sosească în Siria începând cu 2011. Ei au alcătuit al doilea cel mai mare contingent de luptători străini ai Statului Islamic, iar numărul lor a fost, de asemenea, disproporționat de mare în facțiunea Al Qaeda din Siria.

Căliți în lupte și experimentați, câțiva ceceni au ajuns să devină comandanți ai Statului Islamic, printre care Umar Shishani și Salahuddin Shishani.

Serviciile de securitate ruse estimează că între 1.700 și 3.000 de ceceni, alături de alți militanți din Caucazul de Nord, au plecat în Siria pentru a lupta. Rebelii moderați din Siria au bănuit întotdeauna că agențiile de informații ruse au fost bucuroase să-i încurajeze să plece, oferindu-le pașapoarte, atât pentru a scăpa de ei, cât și pentru a perturba și împărți grupurile rebele care se lupta cu aliatul Rusiei, președintele sirian Bashar al-Assad.

Rebelii anti-Assad au acuzat, de asemenea, guvernul sirian că a colaborat cu Statul Islamic pentru a-i slăbi. Statul Islamic a părut adesea în 2015 și 2016 să folosească intervenția Rusiei, presând ofensive împotriva facțiunilor rebele moderate, deoarece acestea erau vizate de atacurile aeriene ruse.

Speculația Palmyra

Rebelii au susținut că Damascul și Moscova au jucat un joc dublu complex, folosind jihadiști pentru a acționa în calitate de coloană a cincea, plănuind ca aceștia să saboteze efectiv revoluția împotriva lui Assad și să o coloreze drept extremistă.

În mai 2015, ușurința cu care Statul Islamic a reușit să pună mâna pe orașul antic Palmyra i-a determinat pe unii observatori militari să speculeze că Assad și Rusia au abandonat în mod deliberat situl - cu ruinele sale unice și artefactele și comorile antice de neînlocuit - pentru a câștiga simpatia occidentală.

Rebelii moderati au spus că colaborarea a fost clară uneori între Rusia și regimul Assad și Statul Islamic. Un lider s-a plâns în 2015: „Când ISIS încearcă să ne asalteze pozițiile, regimul Assad și rușii îi sprijină cu lovituri aeriene și bombardamente”. Dar această căsătorie de conveniență nu a ajutat ulterior Rusia cu islamiștii radicali din Cecenia și Caucazul de Nord, arată analiza Politico.

Serviciile de securitate ruse ale FSB spun că au împiedicat zeci de comploturi ale Statului Islamic în ultimii ani, iar la începutul acestei luni au susținut că au ucis doi cetățeni kazahi în apropierea Moscovei. Ei au mai spus că o jumătate de duzină de oameni înarmați ai Statului Islamic au fost uciși într-un schimb de focuri din Ingușeția în această lună.

Putin arată cu degetul spre Ucraina

În ciuda revendicării responsabilității de către Statul Islamic pentru masacrul de vineri de la Moscova, Kremlinul va exploata probabil asasinatele din sala de concert în scopuri propagandistice, susține analiza din Politico.

Guvernul lui Putin va continua probabil să sugereze că Ucraina a fost într-un fel implicată, chiar dacă atacul a fost „un act de terorism, punct”, a argumentat Sam Greene, analist la Centrul de Analiză a Politicii Europene, într-o postare pe X.

„Nereușind să prevină atacul, Kremlinul va căuta probabil o modalitate de a-l folosi, ceea ce ar putea însemna să dea vina pe Ucraina”, a scris Greene, avertizând în același timp: „Faptul că Kremlinul va folosi atacul în scopuri politice nu înseamnă că a fost o operațiune sub steag fals.”

Imediat ce Greene și-a publicat postarea, însuși liderul rus, Vladimir Putin, a susținut într-o emisiune TV că atacatorii au fugit de la fața locului și s-au „îndreptat spre Ucraina”. El a adăugat în prima sa declarație publică despre atac: „Toți cei patru autori au fost găsiți și reținuți. Au încercat să se ascundă și s-au deplasat spre Ucraina, unde, anterior, li s-a dat undă verde pentru a trece granița”.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a numit astfel de acuzații rusești drept „provocare planificată de către Kremlin pentru a alimenta și mai mult isteria anti-ucraineană în societatea rusă”, cu scopul de a „discredita Ucraina în ochii comunității internaționale”, potrivit unui comunicat al ministerului.