O scenă începe să fie tot mai prezentă în piețele unor orașe din Europa: relatări tulburătoare ale martorilor oculari despre războiul din Ucraina, apeluri la arme împotriva cuceririi coloniale și solicitări din suflet adresate publicului pentru a-și oferi ajutorul.

Cu toate acestea, există o diferență importantă: participanții la un astfel de miting, precum cel organizat la Berlin la sfârșitul lunii trecute, nu poartă culorile steagului Ucrainei, ci pe cele ale enităților separatiste Donețk și Luhansk, care sunt susținute de Kremlin. Ținta avertismentelor lor sumbe nu este Rusia, ci Statele Unite, relatează Politico.

„În ultimii ani a apărut o linie clară de distrugere permanentă a drepturilor democratice și o îndreptare către fascism”, susține Klaus Hartmann, un lider Ligii Freethinkers, de orientare socialistă.

Hartmann mai susține că Germania a devenit o vasală a SUA, inclusiv în cazul războiului din Ucraina.

„Aceste două republici (Donețk și Luhansk, n. red.) au aceleași drepturi precum cele pe care NATO le revendică pentru propria clientelă, și anume libertatea de a-și alege alianța”, adaugă el.

Este tentant să respingem asemenea sentimente, încadrându-le la divagații politice marginale (mai ales că mitingul în cauză a fost organizată de un mic partid comunist din Germania). Dar pe măsură prelungirii războiului din Ucraina și creșterii prețurilor, în principal la energie, marginile se strecoară rapid spre centru, notează Politico.

Exemple în acest sens pot fi demonstrațiile organizate recent în Cehia și Germania, unde zeci de mii de manifestanți de extremă dreapta și extremă stânga au ieșit pe străzi pentru a protesta față de creșterea prețurilor la energie și sprijin acordat occidentali și NATO pentru Ucraina. La Praga, circa 70.000 de manifestanți s-au adunat sâmbăta trecută la un protest în centrul orașului. Mii de persoane s-au reunit luni la Leipzig și Magdeburg, în Germania, la apelurile partidelor extremiste de a relua tulburările civile care au doborât dictatura comunistă din Germania de Est.

„NATO a făcut totul greșit în legătură cu Ucraina și Rusia”, a spus, în aplauze entuziaste, la Leipzig, Gregor Ghisi, fostul lider al Partidului European de Stânga.

Furtuna de la orizont

De ani buni, Rusia lui Putin face eforturi pentru a submina încrederea publicului european în guvernele democratice, recurgând în acest sens la un cocteil toxic de dezinformare pe rețelele sociale și la un subterfugiu politic, prin sprijinul oferit unor elemente marginale care stimulează acum mișcările de protest. Scopul principal al acestor eforturi nu este acela de a-i transforma pe europeni în susținători ai Rusiei (cu toate că Kremlinul și-ar dori acest lucru), ci mai degrabă de a polariza și de a destabiliza politica occidentală în așa fel încât alegătorii să nu mai știe ce să creadă.

Furtuna care se apropie îi confruntă pe liderii europeni cu un adevăr dificil. Deși Rusia se chinuie pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei, totuși ține să continue cu cursa sa lungă cu privire la erodarea bazei democratice a Europei.

„Nu există niciun dubiu că Putin câștigă în acest sens”, spune pentru Politico un oficial de rang înalt din cadrul Comisiei Europene.

Oficialul european menționează și tulburările politice din Bulgaria, unde președintele Rumen Radev a forțat luna trecută guvernul interimar pe care îl numise să negocieze cu Gazprom un nou acord de furnizare de gaze. În timp ce acest demers a declanșat proteste de stradă din partea celor care se opun menținerii dependenței energetice a Bulgariei față de Rusia, multe voci de la Sofia care au legături culturale și istorice strânse cu Rusia l-au salutat.

O imagine similară se observă în Ungaria, unde premierul Viktor Orban, eterna oaie neagră a Uniunii Europene, arată clar că nu are intenția de a rupe legăturile cu Rusia. După ce a spus lunile trecute că Ucraina nu poate câștiga războiul, Orban a amenințat în cursul acestei săptămâni că va bloca reînnoirea unor sancțiuni impuse Rusiei dacă trei oligarhi nu sunt scoși de pe listă.

Liderul de la Budapesta s-a răzgândit destul de repede, dar, în doar câteva săptămâni, comportamentul scandalos al lui Viktor Orban ar putea fi cea mai mică grijă a Europei. Deși Giorgia Meloni, liderul partidului post-fascist „Frații Italiei” - despre care se așteaptă să câștige alegerile programate pentru sfârșitul lui septembrie -, a criticat invazia rusă și este favorabilă susținerii militare a Ucrainei, probabila ei coaliție include unii dintre cei mai prietenoși politicieni din Europa cu Rusia, precum Matteo Salvini, liderul Partidului Liga Nordului, și Silvio Berlusconi, cu trei mandate de premier, care i-a dăruit cândva lui Putin o plapumă cu o imagine la dimensiunea reală a celor doi în timp ce își strângeau mâinile.

Nu este sigur că Meloni, care a spus în 2018 că realegerea lui Putin reprezintă „voința fără echivoc a poporului rus”, își va menține poziția față de Rusia în fața presiunii publice pentru o abordare mai blândă.

„Iarna va fi lungă”

Chiar dacă, în linii mari, europenii au respins narațiunea Rusiei în fața ororilor pe care le-a provocat Ucrainei, sondajele sugerează că determinarea lor scade. În cele mai mari țări din regiune (Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia), locuitorii sunt acum mai îngrijorați de costul vieții decât de război, potrivit unui sondaj publicat luna aceasta de YouGov. În Franța, 40% din populație ar fi de acord cu reluarea mișcării „Vestele Galbene”, protestele zgomotoase organizate săptămânal în 2018 pentru a promova ceea ce organizatorii numeau „justiție economică”.

În aceste condiții, pare inevitabil faptul că liderii europeni se vor confrunta cu presiuni tot mai mari pentru a reduce sancțiunile împotriva Rusiei. Timpul - ca să nu mai vorbim de vreme - este de partea Moscovei. Pe măsură ce temperaturile vor scădea odată cu apropierea iarnii, europenii vor începe să simtă greul majorării prețurilor la gaze naturale, care aproape s-au triplat în ultimul an.

Deși sancțiunile nu sunt singurul factor al creșterii prețurilor la energie, ele au jucat un rol, mai ales când vine vorba de decizia Moscovei de a opri fluxul de gaze naturale către Europa, care anterior reprezenta mai mult de o treime din consumul UE.

Un memento de rău augur al acestei realități și-a făcut loc pe rețelele de socializare săptămâna aceasta, cu un videoclip în care un angajat al Gazprom poate fi văzut închizând o supapă de gaz, o scenă urmată de alta cu un peisaj dominat de zăpadă și capitale europene, inclusiv Bruxelles, măturate de un vânt aspru. Nu este clar cine a distribuit aceste imagini, dar mesajul cu care Rusia încearcă să intimideze Europa este clar: „Iarna va fi lungă”.

Deocamdată, liderii europeni rămâni uniți în privința sancțiunilor, dar fisurile devin tot mai evidente, averizează Politico.

Dacă europenii ar crede cu adevărat că este în joc propria lor securitate, nu ar forța pacea sau nu ar manifesta împotriva războiului, ci le-ar cere liderilor lor să trimită Ucrainei mai multe arme, notează publicația citată.