Politicienii, percepuți de români ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea
Politicienii sunt percepuți de români ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea, potrivit sondajului de opinie "Percepții și atitudini ale populației României față de Strategia națională de prevenire și combatere a discriminării", realizat de către TNS CSOP, în cursul lunii august.
"Astfel, 59% dintre persoanele intervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcționarii din instituțiile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre respondenți indicând această asociere", potrivit studiului realizat în cadrul implementării proiectului predefinit "Îmbunătățirea măsurilor antidiscriminare la nivel național prin participarea largă a specialiștilor și a societății civile".
De remarcat că aproximativ aceeași proporție, respectiv 47% dintre persoanele chestionate consideră că oamenii obișnuiți sunt cei care discriminează în România.
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat marți, cu ocazia prezentării sondajului, că unul dintre rezultatele certe ale actualei strategii este creșterea numărului de plângeri și o conștientizare mai mare a domeniului discriminării.
"Punctul vulnerabil al acestei strategii este că a fost adoptată de CNCD și nu a fost strategia Guvernului. Viitoarea strategie va trebui adoptată de Guvern. (...) Din punct de vedere legal, strategia Guvernului, dacă o va adopta, pentru că noi o propunem, noi suntem o instituție sub control parlamentar, înseamnă în primul rând o asumare a Guvernului privind implementarea unei strategii de prevenire și combatere a discriminării. Din punct de vedere legal înseamnă cu totul altceva, se adoptă printr-o hotărâre de Guvern, are alt statut, se asumă obligații din partea unor ministere de resort pentru a implementa anumite măsuri", a subliniat Csaba Asztalos.
El a mai spus că există măsuri care pot fi luate de ministere în domeniul combaterii discriminării care nu implică costuri foarte mari.
"Codurile etice — nu costă să implementezi un cod etic la nivel de școală, universitate, în zonă învățământului. Nu costă să introduci în curicula de examen pentru intrarea în profesia de educator/învățător/profesor, sau de a avansa în această profesie, subiecte legate de nediscriminare. Au făcut-o în justiție, de exemplu. La funcționarii publici nu costă să implementezi un cod sau în actualele coduri etice să includem un capitol privind nediscriminarea", a explicat Csaba Asztalos.
Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici șanse de acces pe piața muncii, 70% dintre români considerând că este mai ușor pentru persoanele neinfectate să-și găsească un loc de muncă.
Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să își găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenți desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă, potrivit sondajului.
De asemenea, ruralul, ca mediu de proveniență, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.406 de persoane, eroarea fiind de 2,6%, cu o probabilitate de 95%. Cercetarea surprinde atitudinile și opiniile românilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminării.
Proiectul este finanțat în cadrul programului RO10 — Copii și tineri la risc și inițiative locale și regionale destinate reducerii inegalităților naționale și promovării incluziunii sociale, program gestionat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială și derulat în cadrul Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE), 2009-2014, în parteneriat cu Consiliul Europei, prin Direcția de Cetățenie Democratică și Participare a Consiliului Europei. AGERPRES
