DNA începe decimarea PSD. Operaţiunea ,,Octombrie Roşu'' şi inculpările din Mega-Dosarul IT vor îngropa PSD. Aşa cum noi am anunţat încă de acum două luni, DNA, în colaborare cu procurori americani, va începe inculpările în Mega-Dosarul IT. Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu, Mihnea Costoiu, Dan Nica,  Mihai Tănăsescu, Niculae Dumitru „Niro”, Remus Truică, Eugen Bejinariu, adică lideri, curteni şi sponsori PSD, vor fi inculpaţi în ceea ce noi am denumit Mega-Dosarul IT. Şpăgile din acest dosar depăşesc fabuloasa sumă de 100 milioane de euro. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a confirmat o sumă estimativă de 60 de milioane de euro într-un interviu acordat în urmă cu o lună adevărul.ro. Însă a făcut precizarea că suma poate fi şi mai mare. Noi am denumit această operaţiune Crapul cel Mare acum aproape trei luni. Inculpările din Mega-Dosarul IT se vor extinde la cel puţin 45 de persoane.

Însă cea care va afecta cel mai mult structura PSD, pentru că va viza lideri din teritoriu este o operaţiune la care procurorii DNA lucrează de peste un an de zile. Puţină lume a observat că, pe lângă reţineri şi inculpări soldate cu arest la domiciliu sau control judiciar, în ultimele luni au fost efectuate mai multe percheziţii, în Dolj, Bacău sau Neamţ despre care apoi nu s-a mai auzit nimic. Sunt conexate, prin încrucişare, adevărate reţele de corupţie. Care vizează, în special, judeţe din Oltenia şi Moldova. Operaţiunea a fost botezată ,,Octombrie Roşu''. Toate aceste evoluţii sunt urmare a dosarelor instrumentate în ultimii ani de procurorii DNA şi care au devoalat o întreagă reţea de aranjamente între baronii locali ai PSD prin care au aranjat licitaţii şi au alimentat firmele de casă. Mai mult decât atât, unul dintre cei mai în vogă lideri locali ai PSD a devenit sursă pentru DNA. 

 Ce este Mega-Dosarul IT

Valoarea contractelor investigate de procurori depăşeşte 1 miliard de euro. Pe lângă softurile livrate de Microsoft este investigat contractul pentru securizarea frontierelor. Lista achiziţiilor supuse verificărilor este următoarea:

- Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers Austria GesmbH, în valoare de 105  milioane USD, derulat în perioada 2004-2009

- Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription încheiat între Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON. NET (MCSI MS-EAS), in valoare de 96  milioane EUR, derulat în perioada 2009-2013 (extins în 2013 cu 33 milioane EUR, contract  în derlare).

- Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI) încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124  milioane EUR (contract derulat în 6 etape în perioada 2001-2009);

- Contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între Ministerul de Interne şi EADS Deutschland GmbH Germania, în valoare de 534  milioane EUR (extins în 2009 cu 200  milioane EUR).

Pe 13 martie 2014 actualul ministru al Comunicaţiilor, Răzvan Cotovelea a trimis către Parlament un răspuns în care inventaria istoria Hotărârilor de guvern legate de licenţele Microsoft.

Spicuiri din dosar

● DNA: „Pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru Statul Român, a unui contract – cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluțiile tehnice, echipamentele și serviciile ce urmau să fie livrate”.

● DNA: „Subcontractanții (FSC, UTI, Felix Telecom) aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului”.

● DNA: „Pentru ca EADS să obțină acest contract, managementul lui EADS a fost condiționat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro”.

● Potrivit DNA, Claudiu Florică avea rolul de intermediar între demnitari şi multinaţionale.

● DNA: „Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiționat de către Claudiu Florică să semneze în același timp, contracte de comision pentru reușită cu firma Gessa - comision 10% - și cu firma Profinet, comision 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI și cabinetului primului - ministru”.

● DNA: „EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiți pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 euro bani către Profinet și un avans de 280.000 euro către Gessa”.

LISTA DEMNITARILOR CARE AU SEMNAT

Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003. Semnatari: Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Ţicău de la Ministerul Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu ministrul Finanţelor.

Hotărârea de Guvern 470 este semnată de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.

Hotărârea de Guvern 778/2004 semnată de Adrian Năstase, Alexandru Athanasiu Ministru al Educaţiei, Ministerul Telecomunicaţiilor:Silvia Adriana Ticau, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.

Hotarârea de Guvern nr. 199/2008 semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicaţiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Varujan Vosganian-ministrul Finanţelor de la acea vreme.

Hotarârea de Guvern nr. 634/2008 Semnată de Călin Popescu Tăriceanu,  Constantin Teodorescu - secretar de stat, ministerul Telecomunicaţiilor, Varujan Vosganian -ministrul Finanţelor.

Hotarârea de Guvern nr.1193/2008 semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul Comunicaţiilor- Karoly Borbely, Varujan Vosganian - ministrul Finanţelor.

Hotărârea de Guvern  1451/2008  semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei-Karoly Borbely, Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Anton Anton, Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.

Hotarârea de Guvem nr. 460/2009 semnată de Emil Boc, Gabriel Sandu-Ministrul Telecomunicaţiilor, Cristina Trăilă - ANRMAP, Dan Nica - vicepremier, Ministrul finantelor publice - Gheorghe Gherghina, secretar de stat.

Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul licenţelor informatice din şcoli în urma unei plângeri penale depuse de Guvernul Ponta. DNA investighează daca că în acest caz s-ar fi dat mită. La mijloc este vorba de un contract de 105 milioane dolari semnat în 2004 când premier era Adrian Năstase.

Urmărirea penală a DNA a început după ce Corpul de Control al premierului Ponta a sesizat o serie de posibile  fapte de corupţie ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Hotărârile de Guvern din perioada Năstase şi din 2008 (guvernul Tăriceanu) care vizează contractul de 105 milioane dolari au fost semnate de Dan Nica, Mihai Tănăsescu, Remus Pricopie, Varujan Vosganian.

Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, a fost chemat la DNA pentru audieri într-un dosarul de corupţie care vizează afacerea de 105 milioane dolari cu licenţe pentru programe informatice. În aceeaşi cauză a fost audiat şi Eugen Bejinariu, fost Secretar General al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase.

De unde a plecat dosarul

În mai 2013 Guvernul Ponta a depus la DNA o sesizare pe numele foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Sesizarea privea o afacere legată de modul de achiziţie al unor licenţe pentru programe infirmatiece. Cei doi foşti demnitari au promovat o Notă privind achiziţia de soft educaţional Windows, în baza căreia au efectuat plăţi de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susţinea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licenţe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menţiona în acelaşi raport de control.

Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei, conduse de Vreme, respectiv Funeriu, în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale - programe informatice folosite în sistemul de educaţie românesc.

DNA a început urmărirea penală

Procurorii DNA au arătat că au început urmărirea penală "in rem" adică faţă de faptele sesizate. DNA cercetează dacă în această afacer există elemente care să demonstreze infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu.

DNA a arătat că cercetările vizează următoarele aspecte:

- închirierea unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop

- încheierea contractului de furnizare produse în baza căruia Ministerul pentru Societatea Informaţională a achiziţionat 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008  prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; Ministerul s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu  72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport  cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând  indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4  milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv  utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009);

- stabilirea dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli;

- achiziţia de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe;

- identificarea persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de  vedere tehnic a achiziţiei din 2009. (Sursa: comunicat DNA)

Rădăcinile dosarului

Potrivit procurorilor, afacerea cu licenţele softurilor a fost iniţiată pe vremea lui Adrian Năstase. Astfel, prin Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003, cabinetul Năstase aproba mandatarea Secretariatului General al Guvernului să semneze un contract cadru pe cinci ani cu Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul european al Microsoft Ireland Operations Limited. Această hotărâre a fost semnată de Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Ţicău de la Ministerul Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu, ministrul Finanţelor.

Pe 1 aprilie 2004, Hotărârea de Guvern prin care se aprobă contractul cadrul de achiziţionare a licenţelor pentru programele informatie. Aest HG cu nr 470 este semnat de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicaţiilor, Euegne Bejinariu - SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.

Tot în legătură cu acest contract a mai fost emisă o altă Hotărâre de Guvern în 2008 când era premier Călin Popescu Tăriceanu. Această hotărâre spune că SGG îşi pierde competenţele de negociere privind licenţele pe programele informatice din contractul cadru din 2008 şi unic negociator devine Ministerul Comunicaţiilor. Hotărârea este semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicaţiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Varujan Vosganian-ministrul Finanţelor de la acea vreme.

Spicuiri din dosar

● DNA: „Pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru Statul Român, a unui contract – cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluțiile tehnice, echipamentele și serviciile ce urmau să fie livrate”.

● DNA: „Subcontractanții (FSC, UTI, Felix Telecom) aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului”.

● DNA: „Pentru ca EADS să obțină acest contract, managementul lui EADS a fost condiționat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro”.

● Potrivit DNA, Claudiu Florică avea rolul de intermediar între demnitari şi multinaţionale.

● DNA: „Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiționat de către Claudiu Florică să semneze în același timp, contracte de comision pentru reușită cu firma Gessa - comision 10% - și cu firma Profinet, comision 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI și cabinetului primului - ministru”.

● DNA: „EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiți pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 euro bani către Profinet și un avans de 280.000 euro către Gessa”.

Distribuie Distribuie Comentarii