Măsurile din noul Program de guvernare creează senzația de criză și reflectă o adevărată disperare privind situația colectării la bugetul de stat, a declarat vineri Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și președintele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), în cadrul unei conferințe de presă.

"Am pornit cu o imagine de țară cu creșterea cea mai înaltă din Europa. Am fost înainte de introducerea acestui val de măsuri, această evoluție fiscală, un adevărat tigru al Europei. Prin introducerea acestor măsuri, una peste alta, pe care nu le comentăm în prezent, pe fond, comentăm numai senzația de criză și panica pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri. Începând de la fluturatul impozitului pe gospodării, acum avem impozitul pe cifra de afaceri și asta după ce s-au introdus niște modificări structurale prin salarizarea unitară. Sigur că aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situația colectării la buget și situația deficitului bugetar. Normal ar fi fost să avem o comunicare deschisă cu Guvernul despre cifre, "aici este deficitul bugetar, aici va fi deficitul bugetar, cu legea salarizării unitare", asupra căreia, apropo, nu suntem contra creșterii de salarii, este o problemă de corelare a acestor creșteri cu măsurile luate în favoarea mediului de investiții.", a spus Florin Pogonaru.

De asemenea, acesta a reamintit că România urmează să preia președinția Uniunii Europene, iar măsurile luate "cumva în panică" vor ridica probabil semne de întrebare privind capacitatea României de a lua măsuri coerente și consecvente.

"Senzația aceasta de țară campioană a Europei s-a schimbat în senzația unei țări care este criză. Asta, gândiți-vă, apropo, că România urmează să ia și președinția UE, iar aceste măsuri luate, cumva, în panică, impactează și creează probabil semne de întrebare privind capacitatea noastră de a lua niște măsuri coerente și consecvente, inclusiv în organizarea președinției ", a explicat președintele CDR.

Totodată, președintele AOAR a mai vorbit despre un "război fals între sectorul privat și sectorul public" și a atras atenția că prin creșterea salariului minim "se creează o adevărată pustiire a zonelor sărace ale țării".

"Astfel de măsuri dau o senzație falsă de război care există între sectorul privat și sectorul public, măsuri luate să se stimuleze consumul și măsuri luate în favoarea sectorului public. Probabil că sunt necesare, dar ca să vă dau un mic exemplu, întotdeauna o să îmi pun întrebarea: Acest consum suplimentar, creat, are cineva grijă ca să se ducă în producție românească? Cândva, glumind, spuneam că aș vrea ca această creștere de salarii din public să se ducă în mere românești, nu în mere poloneze, adică, atunci când crești salariile, uită-te puțin să iei exemplul capacităților de conservare, refrigerare a mărului românesc, ca să ieși cu el pe piață, să duci creșterea de salarii, deci să duci în produs românesc. Este necesar să fie aceste măsuri luate în favoarea sectorului public dublate imediat și corelate cu măsuri de investiții luate în favoarea sectorului privat, sau altfel de măsuri, creștem într-una salariul minim... Probabil o să auziți reprezentanți ai mediului de afaceri din București că nu sunt foarte afectați, dar când discuți cu cei din zonele sărace ale României, unde întreprinderile, cu chiu cu vai, plătesc niște salarii foarte mici, înțelegi că prin această creștere a salariului minim, care probabil, în anumite limite, este necesară și logică, creezi o adevărată pustiire a zonelor sărace ale României. Deci, atunci când crești salariul minim ar trebui să te gândești ce faci și cu drumul național spre Vaslui, ca să îi stimulezi puțin pe oamenii de afaceri să mute niște capacități de producție, care să poată plăti salarii ceva mai mari și în Vaslui. Încă o dată, nu vrem și nu trebuie să fie război între sectorul public și sectorul privat, nu trebuie să fie puse în opoziție unul cu altul, trebuie să înțelegem că un mediu privat, puternic, este sursa unei Românii puternice", a precizat Pogonaru.

El a atras atenția că, dacă se produc acum creșteri bruște de salarii, unele firme se prăbușesc, și consideră "comică" diferențierea salariului minim "între cei cu diplomă și cei fără diplomă".

"Este un mediu economic în care cel puțin firmele românești sunt extrem de fragile. Sunt o serie de statistici care arată că firmele românești, 43% din firmele cu capital românesc, au equity negativ, resursele lor au trecut deja pe negativ, fie împrumutate, fie sunt susținute prin banii acționarilor. Deci, când ai un asemenea mediu economic, mai ales pentru firmele românești, trebuie să ai grijă ca orice măsură din asta anunțată peste noapte, fără să fie comunicat ce urmărești, cum urmărești, fragilizează și sperie foarte tare orice nou investitor.(..) Dacă te uiți la statistici, firmele cu capital românesc plătesc salariul mediu undeva la jumătate față de cele cu capital străin. Nu comentăm dacă se dau bani din dividende, nu comentăm de ce aceste cifre, dar, dacă te uiți la o astfel de cifră, îți dai seama că, dacă se produc acum creșteri bruște de salarii, nesiguranță în mediul de afaceri, aceste firme riscă să se prăbușească. S-au mai introdus și o serie de chestiuni, cel puțin ciudate, dar cu simțul umorului, aș spune comice: să faci salariul minim diferențiat între cei cu diplomă și cei fără diplomă, pe de o parte, iar pe de altă parte să susții că învățământul este destinat strict nevoilor economiei, aici este ceva invers. Vrei să salvezi un învățământ privat care nu performează și să încurajezi această idee că ajungi să ai o patalama, iar cu patalamaua obții un salariu mai mare. Nu lași piața și mediul de afaceri să vorbească în acest domeniu", a mai spus președintele CDR.

Președintele AOAR a făcut referire și la "naționalizarea" fondurilor de pensii, dar și la măsura privind impozitul pe cifra de afaceri, care intră în contradicție cu prevederi europene.

"Am trăit ieri chestiunea cu fondurile de pensii. Unii anunțau că sigur se naționalizează, alții anunțau că este o prostie. Până la urmă, cu toții ne uităm și ar trebui să discutăm cu Guvernul din nou, ce este cu deficitul, ce este cu colectarea. Cei care susțin că va fi forțat Guvernul să naționalizeze fondurile de pensii se uită că singura salvare poate veni din faptul că prin naționalizarea acestor fonduri de pensii se aduce la buget un plus de 0,7%. Se pare că este sursa cea mai mare, de asta, de atâtea ori, s-au tot menționat și există, nu rău-voitori și din cei care complotează împotriva cuiva, ci oameni care încearcă să înțeleagă cum vom acoperi deficitul. În privința acestei legi privind impozitarea pe cifra de afaceri senzația de improvizație este dată de următoarele întrebări pe care ni le punem: s-a uitat cineva la Directiva 112, care sugerează că nu se pot pune impozite pe cifra de afaceri, cu excepția TVA-ului, privind retailul? A doua întrebare, aplicarea impozitului pe cifra de afaceri nu va face inaplicabile convențiile de taxare pe care România le-a semnat cu alte țări? Gândiți-vă că vom fi singura țară cu altfel de impozitare decât impozitarea pe profit, iar convențiile acestea se referă în principal la evitarea dublei impozitări pe profit. Și, a treia remarcă, economic este nefezabil, din cauza marjelor extrem de diferite între diversele industrii și diversele stadii de dezvoltare ale firmelor. Există o credință că un astfel de impozit în general descurajează investițiile. Închipuiți-vă firme care fac investiții de capital intensive mari, care în primii 3 ani, sau 5 ani, produc cifre mari de afaceri, dar produc pierderi, pentru că asta este, probabil e cazul Daciei, probabil e cazul altor firme. Mai este situația distribuitorilor. În general un distribuitor face niște cifre de afaceri imense, mai ales distribuitorii mari, pentru că el cumpăra mărfuri și le vinde în mod repetat de-a lungul anului", a mai spus Florin Pogonaru, președintele AOAR și CDR.

AGERPRES/(AȘ — autor: Cătălin Trandafir, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)