Inaugurat la începutul lunii iunie 2023, podul peste Dunăre de la Brăila atrage numeroși vizitatori. Unii vin pe cont propriu cu mașinile personale, alții vin în grupuri sau excursii organizate de primării și chiar parohii. Construcția este vizitată chiar și de străini.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila a trezit un interes uriaș din partea românilor. Pe lângă utilitatea practică, construcția a devenit și o adevărată atracție turistică. Numeroși români vin din diverse colțuri ale țării ca să vadă podul, să îl traverseze și să își facă poze cu el. Mai mult, primăriile organizează excursii pentru localnici.

Este și cazul Primariei Oancea, aflată la 80 de kilometri de orașul Galați, care a organizat excursii pentru săteni la podul peste Dunăre.

„Primăria Oancea organizează zilnic, timp de o săptămână, vizite la podul de la Brăila pentru toți cei care doresc să viziteze o construcție superbă mult așteptată. În fiecare zi o să plece microbuzul cu câte 19 persoane, de luni până vineri”, au transmis reprezentanții Primăriei, pe Facebook.

De asemenea, preoții de la biserica „Sfântul Prooroc Ilie” din Galați le-au oferit copiilor o excursie la noul pod de peste Dunăre. Un număr de 20 de copii au traversat bătrânul fluviu pe podul care leagă județele Brăila și Tulcea.

Turiști străini, la podul peste Dunăre

Vizitatori nu vin doar de pe uscat la podul peste Dunăre, ci și de pe apă. Transportatorii privați care fac plimbări pe fluviu au inclus și curse speciale, până la pod, al treilea ca mărime din Europa.

„Am venit din Italia, în vizită la niște rude din Galați. Am vrut să văd podul peste Dunăre. Am fost cu mașina, dar și cu barca, pe fluviu. Este o construcție spectaculoasă”, spune italianul Ruggiero Dibenedetto.

Deoarece a devenit în scurt timp o atracție turistică, pe rețelele de socializar e, oamenii propun ca pe podul de la Brăila să fie amenajată o terasă ce ar oferi „o vedere panoramică”.

„Ar putea fi amenajată în partea superioară a pilonului de 192 metri. Liftul există deja. Priveliștea ar fi deosebită de pe platformă. S-ar putea vedea Munții Măcinului, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, orașele Brăila, Galați, iar spre vest cu privirea am ajunge până la Munții Vrancei. Acestea se văd și din turnul TV de la Galați care are o înălțime de doar 87 de metri”, susțin gălățenii.

Tot ce trebuie să știi despre „Golden Gate” de România

Podul peste Dunăre de la Brăila a fost inaugurat joi, 6 iulie, și aduce o lungă serie de premiere pentru infrastructura din România. Este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea din Europa și cea mai înaltă construcție din țară.

FOTO Inquam Photos/George Călin

Totodată, podul peste Dunăre este cea mai scumpă construcție postrevoluționară și este dotat cu centru de monitorizare, senzori și sistem de dezumidificare. Pilonii podului au fost construiți cu ajutorul laserului, iar pentru întinderea cablurilor principale s-a folosit o procedură în premieră în România. Cablurile sunt formate din fire de oțel care împreună au o lungime de 81.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de două ori. Cei patru piloni ai podului sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.

Podul nu traversează doar fluviul, ci leagă România peste Dunăre

Obiectivul care face legătura între provinciile istorice Muntenia , Dobrogea și Moldova a fost deja botezat Golden Gate-ul României. Este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.

Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. De asemenea, podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean.

Tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost made în România, la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Combinatul siderurgic Liberty Galați.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila FOTO: Ionel Scrioșteanu

Pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal.