Casele județene de sănătate au intensificat controalele pentru a verifica autenticitatea concediilor medicale acordate de medici, iar cu acest prilej au fost date sute de amenzi. Reprezentanții medicilor și ai pacienților se plâng de lipsa de reglementări și spun că sunt prinși la mijloc.

Casele județene de sănătate au efectuat mii de controale, iar numai în 2023 au fost date amenzi în valoare totală de 530.000 de lei.

Numai anul trecut, în urma analizei privind acțiunile de control efectuate la nivelul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate județene au fost desfășurate 2.264 de acțiuni de control, informează TVR Info. În cadrul acestor acțiuni, au fost verificate în total 78.333 de certificate de concediu medical.

Pe lângă amenzile de peste o jumătate de milion de lei, 85 de sancțiuni contractuale au fost impuse furnizorilor de servicii medicale pentru nerespectarea obligațiilor contractuale.

Medicii și pacienții, prinși la mijloc

Reprezentanții medicilor și ai pacienților spun că sunt prinși la mijloc și acuză faptul că reprezentanții Ministerului Sănătății sunt inflexibili și nu țin niciodată cont de sugestiile lor, iar dezbaterile lipsesc cu desăvârșire.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu medicul Gino Dumitra și cu Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Gino Dumitra spune că nu contestă controalele, însă susține că există o problemă ce ține de metodologia de aplicare a amenzilor. Și el se plânge de lipsa unor reglementări mai clare și de lipsa digitalizării în sistem. De multe ori, medicii de familie sunt sancționați pentru erori care nu le aparțin.

„Într-un fel, controalele sunt cât se poate de normale. Acum, într-adevăr, există o problemă în ceea ce privește metodologia de aplicare a amenziilor de care vorbim, deoarece pentru aspecte de formă, de exemplu că adeverința nu este conformă dată de către angajator sau alte aspecte de genul ăsta, cel care încasează amenda este medicul de familie”, spune el.

Lipsa reglementărilor naște monștri

Gino Dumitra a dat și câteva exemple pentru cazul în care medicii riscă amenzi din cauza unor regulamente ambigue.

„Sigur că atunci când te afli în fața unui pacient care are o lombosciatică sau o afecțiune care nu îi permite să se deplaseze, iar angajatorul emite o adeverință care uneori este neconformă, medicul de familie este pus în situația de a refuza. De fapt, asta îmi spune să ne asigurăm, să refuz eliberarea concediului în această situație până la momentul în care se primește o adeverință conformă. Ei, aici este o situație foarte delicată. Pentru că pacientul care este imobilizat sau poate să fie într-o zonă în care nu poate să-și desfășoarea activitatea în mod obișnuit, că de-aia este în concediu, iar să-l pui pe drumuri este, cum să vă spun, destul de în neregulă. De asta, într-un fel sau altul, noi fiind practic un paratrăznet - medicii, a unor aspecte administrative, a unor incongruențe administrative, nu este în regulă să plătim pentru asta amenzi”, adaugă Dumitra.

Deși reprezentanții medicilor de familie au încercat să se facă auziți și au înaintat mai multe propuneri, Ministerul Sănătății și casele de asigurări de sănătate nu au dat nici măcar un răspuns. „Nu am purtat până în acest moment discuții pe această temă, în sensul că au fost făcute mai multe adrese din partea Societății Naționale, dar și a altor asociații ale mediului de familie, în special patronatele, însă nu avem încă un răspuns. OUG 158 este în continuare”, explică medicul.

Medicii și pacienții nu au găsit parteneri de discuție

El a vorbit și despre o posbilă soluție în acest sens.

„Mie se pare că suntem într-o zonă a informatizării și aceste formulare, mi se par nepotrivite pentru perioada actuală. Trebuie să găsim o altă soluție decât să plimbăm omul ca să primească o hârtie, să o aducă, să confirmăm că e bună, să o întoarcem înapoi că nu e bună, și așa mai departe”, a mai adăugat Gino Dumitra.

La rândul său, Vasile Barbu , președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, spune că problema de bază ține de lipsa unor reglementări clare și că reprezentanții Ministerului Sănătății nu s-au arătat până acum foarte interesați să se așeze la aceeași masă pentru a găsi soluții.

„Am constatat noi, și nu de acum, din 2010-2011, că, la ora actuală, criteriile de acordare a concediului medical nu prea sunt clare. Și nu sunt clare nici pentru unii dintre medici care sunt de bună credință și vor să ajute pacientul, dar în limitele legii, nu sunt clare nici pentru casa de asigurări de sănătate, care trebuie să gestioneze foarte bine și fondurile, și modul în care sunt acortate aceste concedii medicale. Plus de asta, nici nu există o relație și o dezbatere, și împreună cu angajatorii care sunt nevoiți să suporte primele trei zile din concediile medicale, din fondul propriu, mă refer la plata indemnizației. E o mare problemă aici”, confirmă Barbu.

El a vorbit și despre faptul că premierul Marcel Ciolacu a încercat să rezolve de unul singur anumite probleme, deși nu are niciun fel de expertiză în domeniu. Iar cei care ar trebui să se așeze la o masă pentru a clarifica lucrurile și a găsi soluțiile potrivite nu o fac.

Medicii sunt puși să ia decizii arbitrare

„S-a tot discutat, iată, și pe impozitarea concediilor. Mă rog, nu le-a înțeles foarte bine primul ministru, pentru că, mă rog, noi dăm vina, nu fac politică, dar eu îl critic după modul cum comentează despre probleme din sistemul de sănătate unde este rupt total. Și încearcă să le încropească de unul singur răspunsurile la problemele date de atât de medici cât și de pacienți. O parte din lucruri ține și de primul ministru, ține și de ministrul sănătății, ține și de Casa de Asigurări de Sănătate, ține și de societățile profesionale, care, ele trebuie să facă anumite ghiduri, protocoale legate de modul cum sunt acordate concediile medicale pe diverse tipuri de patologii. Patologie de bază plus patologii, să spunem, asociate. Deci, aici este marea problemă”, adaugă el.

O altă problemă majoră ține de lipsa unor reglementări. De multe ori, spune Barbu, medicii sunt cei care trebuie să ia anumite decizii, în lipsa unor criterii mai clare. Or, de multe ori totul se întoarce împotriva lor.

„Dacă la persoanele cu dizabilități, la persoanele cu invaliditate temporară avem niște criterii de încadrare, la concediile medicale nu avem. Aici este lăsat la latitudinea medicului. Medic care, de multe ori, preferă să nu dea concediul medical de drept pacientului și, ca să nu riște să plătească daune către casă sau amenzi. Deci, aici este o problemă. Și va trebui să regândim acest sistem încât, în funcție de statusul pacientului și în funcție și de o serie de condiții”, mai spune el.

Un alt caz este cel în care angajatorii refuză concediul medical, iar pacientul trebuie să meargă la muncă și în condițiile în care prezintă risc epidemiologic sau pur și simplu nu poate munci din cauza stării precare de sănătate. Iar uneori se ajunge la situații catastrofale.

„Există situații complexe, pornind de la măsuri epidemiologice legate de riscul de transmiterea bolilor, bolilor transmisibile, până la, iată, incapacitatea unei persoane care lucrează într-un mediu și care om ajunge să reprezinte un pericol pentru sine sau pentru alții. Adică, pe contul unei afecțiuni a pacientului, a unei boli, fie psihice, fie pur și simplu a stresului, omului îi scade capacitatea de muncă. Iar dacă lucrează să zicem șofer, șofer de TIR sau de autobuz sau pe alte utilaje, în activitatea de serviciu, el poate să-și cauzeze lui însuși, dar și altor persoane daune și ajunge chiar să reprezinte un pericol. Deci, trebuie să făcute anumite criterii. De exemplu, pe o patologie, acum mai nou, iată, a apărut și altă patologie, apnea în somn, dar pentru care nu se dă concediu medical. Și mai sunt de afecțiuni”, completează Vasile Barbu.

Dacă medicii riscă amenzi usturătoare, pacienții riscă în unele cazuri să aibă concediile medicale anulate și să suporte totul din propriul buzunar. Și nu numai atât. „Există riscul ca, într-adevăr, medicii să plătească amenzi deși n-au nicio vină, există riscul în care concediile medicale să fie anulate pentru pacienți și să li se impute suma dacă se consideră că este vina lor, dar se întâmplă și ca angajatorul să nu ia în considerare un concediu medical, iar pacientul să fie nevoit să se ducă prin instanțe”, mai spune Vasile Barbu.

„Taxa pe boală”, scandalul stins de proximitatea alegerilor

Scandalul amenzilor date de casele județene de asigurări nu este singurul din sistemul medical. La începutul anului, scandalul „taxei pe boală” , un impozit de 10% care urma să fie aplicat de la 1 ianuarie 2024 tuturor pacienților care apelau la un concediu medical, a încins spiritele atât în rândul politicienilor, cât și în rândul pacienților care s-au trezit cu veniturile diminuate.

Totul a început după ce premierul Marcel Ciolacu s-a plâns că românii solicită concediu medical „fiindcă am strănutat şi am fost răciţi”. El a susținut că trebuie descurajat abuzul de concedii medicale nejustificate și a vorbit despre nevoia unei clarificări legislative.

„Din ce ţin minte, au fost 274.000 de concedii date pentru că ne-a durut spatele. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat şi am fost răciţi. Dacă vrem să încurajăm… deci trebuie făcută o distincţie clară între cei care au nevoie, se află într-o nevoie, care au o boală gravă, între doamnele însărcinate, concediu, ştiţi foarte bine că cheltuielile cele mai mari sunt când e copilul foarte mic”, a afirmat atunci Ciolacu.

În fața atâtor reproșuri, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că elimină supraimpozitarea însă doar pentru pacienții cu cancer. Declarația a pus și mai multe paie pe foc.

În cele din urmă, sub presiunea asociaților de pacienți și a unor medici, dar și în perspectiva unui an cu mai multe rânduri de algeri, coaliția aflată la guvernare a renunțat la legea „taxei pe boală”.