Mairlyn Smith, actriță canadiană și bucătăreasă, a dezvăluit de curând pe TikTok că iese la plimbare de fiecare dată după cină. Ea a numit aceste ieșiri nocturne drept „plimbări cu pârțuri”, conform Express.co.uk.

Sistemul nervos parasimpatic guvernează reacțiile de odihnă și digestie. FOTO Shutterstock (Arhivă)

O astfel de plimbare are drept scop demararea procesului digestiv, ameliorarea balonării și a gazelor supărătoare. Conform lui Dan Baumgardt, profesor în domeniul sănătății, o plimbare de zece până la 20 de minute, te ajută să „îmbătrânești minunat".

Totuși, există dovezi științifice care să confirme beneficiile unei plimbări după masă? În primul rând, ia în considerare ce se întâmplă atunci când stomacul tău este plin ca urmare a unei mese copioase. Capacitatea acestuia variază în funcție de vârstă, mărime și obiceiuri alimentare, dar dacă este plin, precum o mașină de spălat, va începe să dea semne.

Sistemul nervos autonom controlează mișcarea și activitatea inimii, plămânilor și intestinelor. Este un sistem care funcționează fără niciun control conștient. De exemplu, nu te gândești să îți faci inima să bată sau să îți miști intestinele, nu-i așa?

Există două diviziuni ale sistemului autonom. Diviziunea simpatică este cea care determină reacțiile de tip "luptă și fugi" , cum ar fi creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Acest lucru îți permite fie să rămâi pe poziții, fie să fugi.

Sistemul nervos parasimpatic guvernează reacțiile de odihnă și digestie. Acesta intră în acțiune atunci când ești gata să transformi mâncarea mestecată în chim. Ulterior, elimini resturile și gazele sub formă de fecale și flatulență.

Pentru a face acest lucru, sistemul nervos parasimpatic îți pune la treabă intestinul. Acesta determină eliberarea sucurilor digestive, care conțin enzime ce descompun carbohidrații, grăsimile și proteinele în molecule mai mici absorbabile. De asemenea, activează mușchii din peretele intestinului, permițând chimei să se deplaseze. Această formă de undă de acțiune se numește peristaltism.

Ce dovezi există că mersul pe jos poate ajuta digestia

În urma cercetării efectului exercițiilor fizice asupra intestinului, rezultatele obținute sunt oarecum inconsistente. Există mai multe simptome gastrointestinale care trebuie luate în considerare. În cazul constipației, consumul de fibre constituie o soluție bună, dar exercițiile fizice regulate sunt recomandate ca având un efect pozitiv asupra tranzitului intestinal.

O revizuire a studiilor a indicat efecte pozitive ale exercițiilor aerobice și ale qigong-ului (exerciții chinezești cu mișcări asemănătoare tai chi-ului), însă sunt necesare cercetări mai amănunțite. În plus, exercițiile fizice zilnice moderate au fost asociate cu un risc redus de apariție a cancerului intestinal și a diverticulitei.

Conform unui studiu, simptomele intestinale, în special eliminarea gazelor, erau mai frecvente în repaus decât în timpul exercițiilor fizice. Un altul a analizat efectul nivelului de exercițiu asupra simptomelor precum flatulența și greața. S-a constatat că mersul pe jos pe distanțe lungi (adică exerciții fizice de intensitate redusă și de durată) generează aceste simptome, deși cu o frecvență și o severitate mult mai reduse în comparație cu efortul de intensitate ridicată.