Scriitorul Andrei Pleșu, fost ministru al Culturii în timpul evenimentelor din iunie 1990, a declarat joi că problema minerilor nu a fost discutată atunci în ședințele de Guvern, deciziile fiind luate într-un cerc restrâns, iar el a încercat să organizeze un dialog între protestatarii din Piața Universității și Ion Iliescu.

Andrei Pleșu a fost audiat joi de procurorii militari, timp de aproape trei ore, în calitatea de martor, în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990".

"A fost vorba de o relatare a experienței mele în perioada din timpul mineriadei din Piața Universității. Eu am povestit experiența pe care am avut-o și anume că evenimentul a avut consecințe extrem de dramatice pentru România de atunci. După ce fusesem la Revoluție un model de reușită politică pentru toată lumea, după cinci luni, eram un model negativ printre celelalte țări socialiste, pentru felul în care guvernarea de atunci a înțeles să soluționeze problema Piața Universității. Am fost împreună cu domnul Caramitru și cu domnul Hăulică, într-o tentativă de a organiza un dialog între piață și președintele Ion Iliescu. Au fost negocieri de două săptămâni, nu am reușit până la urmă, pentru că de fiecare parte se puneau condiții pe care partea cealaltă nu le accepta. Rezultatul a fost declanșarea violențelor pe care le știți și care sunt regretabile", a spus Andrei Pleșu, după audierea de la Parchetul General .
Pleșu a adăugat că el nu a fost de acord cu deciziile luate de Guvernul din care făcea parte și chiar a dat atunci un comunicat de presă din partea Ministerului Culturii.

"Eu am luat contact cu unele victime, m-au sunat artiști, directori de muzeu care aveau dificultăți și îmi cereau ajutorul. Nu puteam decât să informez conducerea Guvernului care pretindea că ține lucrurile sub control și trebuie tratate toate informațiile cu mare discernământ. M-am simțit obligat la sfârșitul evenimentelor să dau un comunicat din partea Ministerului Culturii, în care să îmi iau distanță față de toate violențele care s-au comis, ceea ce a fost privit ca fiind nu prea solidar cu Guvernul din care făceam parte. Sunt mândru că singurul film documentar care există despre Piața Universității este filmul făcut atunci de casa de film a Ministerului Culturii, care îl avea director pe Lucian Pintilie, și care a fost făcut de Stere Gulea", a mai spus Adrian Pleșu.

Fostul ministru al Culturii a precizat că el nu a avut contact direct cu președintele de atunci Ion Iliescu, iar evenimentele din Piața Universității nu au fost discutate în ședințele de Guvern.

"I-am spus și domnului care m-a interogat: eu nu îmi aduc aminte să fi participat la o ședință de Guvern în care problema Piața Universității, problema minerilor să se fi discutat cu adevărat. Mi-am imaginat că este vorba de un fel de executiv restrâns, făcut de oamenii direct responsabili și care luau decizii. Lucrul acesta s-a întâmplat și în decembrie 1990, când am aflat dintr-un comunicat al Guvernului că regele nu poate intra în țară. Or, eu eram în Guvern și nu știam nimic. Am dat și atunci un comunicat și o demisie", a explicat scriitorul.

Întrebat dacă mai pot fi trași la răspundere cei implicați în aducerea minerilor în Capitală, Pleșu a spus: "Eu nu mă bag în chestii procedurale și juridice, însă sunt foarte bucuros că se face un efort consistent pentru o lămurire geometrică a lucrurilor. Trebuie să știm. Ca și în chestia cu Revoluția. Vagul ăsta care durează de 25 de ani, nu face bine nimănui.Trebui să știm odată ce am trăit".

În dosarul "Mineriada" sunt cercetați penal fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale (FSN); general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Procurorii militari susțin că, în perioada 11 — 15 iunie 1990, inculpații au decis, organizat și coordonat "un atac generalizat și sistematic", lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Capitalei, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

AGERPRES