Cele șase proiecte de hotărâre vizând planuri de urbanism pentru zone din Centrul Capitalei au fost respinse, marți, în ședința extraordinară a Consiliului General al Municipiului București, votul fiind precedat de o serie de dezabateri și luări de cuvânt, inclusiv din partea locatarilor, care au pus la îndoială oportunitatea lucrărilor în special în zona bulevardului Unirii.

Înainte de începerea ședinței, arhitectul șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, a precizat că este vorba despre planuri de urbanism zonal, pe baza cărora ar urma să fie realizate mai multe proiecte punctuale.

Toate acestea fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Zonei Centrale, o strategie aprobată de Consiliul General în urmă cu patru ani. Pe baza studiilor fundamentale și a acestei strategii s-au stabilit peste 100 de proiecte, care ar duce la punerea în aplicare a viziunii incluse în această strategie, pe un orizont de timp de 25 — 30 de ani.

"S-au selectat, din cele peste o sută de proiecte, 19 proiecte prioritare, pe criterii care țin fie de oportunitate, fie de amploarea lor, pentru că nu au fost alese proiecte foarte mari, cum ar fi de exemplu reconfigurarea Pieței Unirii. (...) Aceste 19 proiecte sunt prioritate, pentru ele s-a întocmit, acolo unde a fost necesar, planul de urbanism zonal, iar unul dintre aceste proiecte este unul major, care se cheamă traseu prioritar de biciclete și pietonal, care are peste nouă kilometri și parcurge în buclă, de la zona Pieței Romane până la piața de flori, Piața Coșbuc", a explicat el.

Gheorghe Pătrașcu a adăugat că se dorește redarea unei calități "necesare spațiului urban", eliberându-se de mașini zonele pietonale interesante. El a subliniat, de asemenea, că au existat peste 20 de consultări publice și că, în zona centrală a Capitalei, conform studiilor, este nevoie de 5.000 de locuri de parcare, pentru rezidenți. Pătrașcu a mai precizat că totalitatea proiectelor care s-ar putea realiza pe baza acestor PUZ-uri ar avea o valoare aproximativă de 240 milioane de euro, dintre care 127 de milioane de euro ar fi eligibili prin Programul Operațional Regional.

În cadrul dezbaterilor care au precedat decizia CGMB a luat cuvântul și academicianul Răzvan Theodorescu, membru al juriului care în urmă cu cinci ani a notat soluția cea mai bună în ce privește planul integrat de dezvoltare urbană pentru București, el menționând că a dat una din notele cele mai mari proiectului care a câștigat.

Cristofor Dan, care a reprezentat 33 de asociații de proprietari de pe bulevardul Unirii, a apreciat că, în urma consultărilor cu locatarii, "s-au mimat niște soluții de compromis". El a subliniat că nu este de acord cu tăierea copacilor, prevăzută de aceste proiecte, nici cu modificarea structurală a bulevardului Unirii sau cu amenajarea de cafenele sau terase sub ferestrele locatarilor.

Un alt reprezentant al locatarilor a susținut, la rândul său, că prin aceste proiecte nu se respectă principiul sănătății și siguranței persoanelor și a criticat defrișările de spații verzi, dar și lipsa de transparență, spunând că se dorește facilitarea unor scopuri comerciale în detrimentul confortului locuitorilor din zonă.

Deputatul Remus Cernea a recomandat mai mult scepticism în regândirea fundamentală a unor zone din București, el adăugând că orașele cele mai apreciate sunt cele care și-au prezervat viziunile arhitecturale. El a mai spus că viciile de procedură pot ascunde vicii de fond majore și a apreciat că graba cu care se insistă asupra acestor proiecte este suspectă. De asemenea, el a spus că "îl cutremură" faptul că vor fi tăiați 500 de copaci, apreciind că fondurile care ar putea fi investite în acest proiect ar trebui orientate spre renovarea clădirilor care riscă să se prăbușească în cazul unui cutremur major.

Arhitectul Dorin Ștefan a declarat că proiectul a început ca o inițiativă privată a mai multor arhitecți nemulțumiți de actuala stare de lucruri, exprimându-și convingerea că el va reprezenta un câștig pentru București.

La rândul său, consilierul Ion Stan a subliniat că nu trebuie blocată dezvoltarea orașului, dar că trebuie respectate și opiniile iubitorilor de mediu. El a afirmat că, în cazul unei decizii pripite, consilierii riscă să fie dați în judecată de asociațiile de proprietari nemulțumite și a propus ca proiectele să facă obiectul unei ședințe ordinare a CGMB.

Arhitectul șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, a declarat că s-a dorit votarea cât mai rapidă a acestor planuri de urbanism zonal deoarece pasul următor ar fi fost aprobarea studiilor de fezabilitate și constituirea unei structuri de administrare a proiectului, în condițiile în care trebuie depuse și cereri de finanțare pentru Programul Operațional Regional, unde contează principiul întâietății.

El a precizat că toți copacii tăiați vor fi înlocuiți și că planul de urbanism zonal nu prevede detalii, precum amenajarea unor terase ori cafenele, acestea fiind aspecte care urmează să fie stabilite ulterior.

Cele șase proiecte de hotărâre care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană "Zona Centrală" vizează aprobarea documentației de urbanism Plan Urbanistic Zonal pentru zonele: "Piața Constituției — Antim — B-dul Unirii", "Piața Cantacuzino — Piața Lahovary", "Parc Sfinții Apostoli — Podul Calicilor", "Parc Izvor — Pod Mihai Vodă", "Spațiu Public Sala Palatului" și "Rahova — Uranus — Piața de Flori".

AGERPRES/(A — autor: Irinela Vișan, editor: Andreea Rotaru)