Pacea promisă de Trump în 24 de ore de la victorie nu s-a realizat, însă a apărut ultima variantă a planului de pace. Iulia Joja, expert în securitate de la Washington, susține că scenariul este plauzibil, dar nu va aduce pacea, ci o încetare temporară a războiului.

Iulia Joja, expert în securitate care predă la două universități din Washington, analizează pentru „Adevărul” ultima variantă a planului Trump pentru pace în Ucraina, care a ajuns, pe surse, în presa de peste ocean.

Este vorba despre interzicerea timp de 20 de ani a Ucrainei sa intre în NATO și stabilirea unei zone demilitarizate pe linia de demarcație a frontului. Rusia câștigă ce a cucerit, Ucraina primește promisiuni ca va continua să fie înarmată cu armament defensiv.

Joja susține că în condițiile de pe front, planul ar putea fi acceptat de ambele părți. Pe de o parte, Ucraina fără ajutorul SUA, ar avea mari probleme, iar Rusia are nevoie, de asemenea, nevoie disperată de acest armistițiu pentru a putea să-și refacă economia și să se reînarmeze.

Acest plan va putea să-i dea posibilitatea lui Trump să spună că a reușit să aducă pacea, prelungind practic conflictul și lăsând problema în mâinile europenilor.

Adevărul: Trump a promis că va convinge, în 24 de ore de când este ales, Ucraina și Rusia să facă pace. Ne apropiem de pace?

Iulia Joja: Singurul lucru care a apărut sunt niște zvonuri în Wall Street Journal de dimineață că staff-eri din jurul lui Trump ar încerca să negocieze o încetare a focului prin care să Ucraina să pună un moratoriu asupra integrării în NATO timp de 20 de ani și, în schimb, să înceteze focul și Ucraina să continue să primească arme defensive. Acesta este singurul lucru care a apărut până acum.

„Nu cred că Trump va putea obține un tratat de pace formal definitiv”

Cum vi se pare scenariul?

Eu am dubii foarte mari că Trump va reuși înainte sau în primele luni de la începerea mandatului să negocieze ceva durabil. Singura modalitate prin care Trump poate să reușească să forțeze un rezultat al unei negocieri este să amenințe atât Ucraina, că nu vor mai primi ajutor, cât și Rusia.

Am văzut în dimineața de ieri un tweet al lui Medvedev care spunea că în urma rezultatului alegerilor din Statele Unite, Rusia nu își schimbă obiectivele și în continuare vrea ce a cerut la sfârșitul anului 2021, anularea independenței și suveranității Ucrainei, retragerea granițelor NATO la statutul de dinainte de 1997 și retragerea capabilităților militare americane.

Trump va trebui să negocieze foarte puternic cu ambele părți pentru a le convinge. Și pentru că Putin este atât de legat deja la nivel de identitate, să spunem, de acest război, eu am dubii foarte mari că ceea ce se poate negocia, probabil nu anul acesta, ci anul viitor, este ceva durabil. Că nu este pur și simplu o pauză de care Rusia are nevoie disperată pentru a se reînarma așteptând următoarea ocazie pe timpul mandatului lui Trump sau după mandatul lui Trump în care să atace din nou atât în Ucraina, cât și, posibil, în alte țări.

Puterea pe care o au acum Statele Unite pentru a negocia ceva este totuși destul de limitată pentru că nu este încă președinte și cu siguranță va încerca să negocieze ceva care să-l facă să arate foarte bine, drept învingător, negociator-șef și așa mai departe. Dar am dubii foarte, foarte mari că va fi un rezultat durabil.

Nu cred că Trump va putea obține un tratat de pace formal definitiv care să fie semnat și recunoscut de atât de părțile combatante cât și de co-semnatari semnificativ, cum ar fi de exemplu Statele Unite, Uniunea Europeană și așa mai departe.

Nu cred că Trump va reuși să obțină un tratat de pace, pentru că doar printr-un tratat de pace formal, prin care să existe sancțiuni care să prevină Rusia să-l încalce, eu nu cred că Trump are capacitatea să negocieze pe întreg mandatul.

„Ucraina are mâinile legate, dar nu le are legate complet în aceste negocieri”

Dar credeți ca va reuși să obțină încetarea focului?

Eu diferențiez între încetarea focului într-o variantă temporară și nesustenabilă și un tratat de pace sustenabil și recunoscut internațional. Și atunci cam la asta mă aștept. Să existe niște semne informale de apropiere, de dorința de a avea discuții.

Până la urmă de când a venit Putin la putere, din 2000, sunt deja 24 de ani, am avut 5 președinți americani care cu toții au încercat, începând cu Bush în 1943, și finalizând cu Trump și cu Biden, cu toții au încercat o formă de resetare a relației cu Rusia. Chiar și în contextul acesta incredibil de război pe scară largă, aproape de trei ani, îl vedem pe Trump revenind spectaculos și semnalând dorința unei forme de resetare a relațiilor cu Rusia, măcar că asta înseamnă o încetare a focului. Deci, încercările americanilor de a reseta relațiile cu Rusia, din păcate, în ciuda comportamentului Rusiei sub Putin, nu încetează.

E poate o bubă a americanilor că au tendința, când văd o problemă, să încerce să o rezolve, dar din păcate Rusia sub Putin nu este o problemă care pare să poată fi rezolvată diplomatic.

Referitor la negocierea cu Ucraina, cât de puternică e poziția lui Trump? Ce ar putea să mai facă Ucraina fără ajutorul SUA? Are vreo șansă sau practic ucrainenii vor accepta aproape orice pune pe masă Trump?

Asta va fi o decizie a lui Zelenski în condițiile în care totuși are o presiune semnificativă populară. Sigur că nu putem să facem referendum, nu putem să facem alegeri pe timp de război în Ucraina, dar totuși presiunea din partea ucrainenilor este substanțială. Și atunci Zelenski are foarte puține opțiuni, Ucraina are foarte puține opțiuni, dar are opțiuni și are un pic de putere încât să poată negocia.

Variantele pe care le are, în situație extremă, sunt capitularea, la cererea lui Putin și a lui Trump, dar i-ar fi destul de dificil Ucrainei în aceste condiții. Nu cred că asta ar însemna că Zelenski se poate menține la putere în Ucraina, într-o formă sau alta, și până la urmă este și factorul politic care contează pentru Zelenski. Și, pe de altă parte, cealaltă variantă extremă și multe alte variante între, este continuarea luptei fără ajutor militar și fără a accepta încercările de negociere din partea americanilor.

Asta ar însemna un conflict deschis extrem de amplu, dar Ucraina are un pic de putere de negociere, deoarece dacă pică Harkovul, dacă pică Odessa, și Rusia avansează, iar Ucraina încearcă să se apere fără ajutorul Statelor Unite, asta va face ca Trump să nu are bine deloc, să pară un lider slab, ceea ce el nu-și dorește sub nicio formă.

Și atunci, Ucraina nu are foarte multe variante, dar are totuși un pic de putere de negociere, pentru că putem să ne imaginăm că și-au păstrat niște rezerve de armament, că-și calculează acest lucru și știm că din producție autohtonă au dezvoltat și ei arme, drone și așa mai departe, prin care își pot menține lupta o vreme.

Miercuri am văzut primul atac de succes cu drone autohtone ale ucrainenilor, care a scos din funcțiune două nave în Marea Caspică,nave folosite pentru a lansa rachete asupra Ucrainei. Acesta este un mare succes al ucrainenilor din ultimele 24 de ore, care este făcut cu arme de ale lor. Și atunci, prin exemplu ăsta, încerc să spun că Ucraina are mâinile legate, dar nu le are legate complet în aceste negocieri. Și Trump trebuie să aibă în vedere și acest lucru pentru că știm că pentru el contează foarte mult ca la sfârșitul acestor negocieri el să iasă bine, Statele Unite să iasă bine și să arate mai puternici decât erau înainte. Trump asta îi reproșează lui Biden că este prea slab. Și atunci, cam astea sunt cărțile pe care le au actorii în acest moment pe masă.

Riscul de proliferare a armelor nucleare în Europa

Se vorbea la un moment dat, Zelenski a vorbit despre ideea de a construi o bombă nucleară în Ucraina. Crezi că este un scenariu fezabil? E o carte pe care Ucraina o poate juca?

Nu a fost chiar o amenințare a fost o varianță de amintire sau da de a încerca să fac Statele Unite să-și amintească de memorandumul de la Budapesta în 1994. Dacă ne uităm la capacitatea Ucrainei de a dezvolta arme nucleare, nu putem să știm foarte multe detalii, dar e clar că nu poate să facă asta peste noapte. Dar, important e aici să amintim faptul că Statele Unite nu respectă memorandumul de la Budapesta și nu și-au ținut promisiunea de ajutor dat Ucrainei pentru menținerea integrității teritoriale și a suveranității în contextul în care au renunțat la armele nucleare, la solicitarea Statelor Unite. Asta e pe de o parte.

Și pe de altă parte, faptul că am putea, în funcție de cum se comportă Trump în al doilea mandat, să vedem încercări mai serioase de proliferare a armelor nucleare, atât în raport cu Ucraina, cât și în raport cu multe alte state. Dacă ne gândim la NATO, una din funcțiile NATO este non-proliferarea. Statele Unite oferă o umbrelă nucleară pentru Europa, un lucru pe care nu-l face niciun alt stat într-o asemenea alianță, și primește la schimb faptul că noi, europenii, nu ne dezvoltăm arme nucleare.

Dacă Trump atunci, în raport cu NATO, cu cel mai evident exemplu, dar asta este valabil și în Asia Pacific, nu numai în Europa, și în alte regiuni, Dacă Trump renunță sau dă de înțeles că umbrela nucleară și non-proliferarea nu mai sunt obiective principale ale Statelor Unite, fie pentru că Statele Unite se retrag, țara devine mai izolaționistă, fie pentru că are alte priorități de politică externă și de securitate, atunci riscăm și este un risc major cu care în acest moment se confruntă Departamentul de Stat, Pentagonul și așa mai departe că dacă Statele Unite dau de înțeles că nu mai oferă asemenea garanții de securitate, vom vedea niște tendințe importante de proliferare. Ucraina este un exemplu, evident Polonia ar putea să fie un exemplu În Germania sunt discuții ample de vreo doi ani despre măsura în care Germania ar trebui să devină putere nucleară. Japonia se gândește la acest lucru și nu numai. Toți sunt aliați sau parteneri ai Statelor Unite. Mai sunt și alte exemple de non-parteneri. Iran este foarte aproape de a-și dezvolta, de a avea propria armă nucleară și așa mai departe.

Și atunci, în acest context, trebuie să vedem una din posibilele tendințe și riscuri care vin cu un al doilea mandat Trump. Va trebui să vedem pe cine pune Trump la externe, la securitatea națională, la apărare și ce viziune au acești oameni, ce viziune va avea administrația Trump 2 cu privire la NATO sub aspectul proliferării sau non-proliferării, cu privire la alianțele Statelor Unite și cu privire la, până la urmă, securitatea internațională.

Trump vorbește de 20 de ani

Poate Trump să convingă Rusia să negocieze?

Trump va avea capacitatea, sigur că da, Statele Unite pot forța Rusia să accepte temporar o variantă minimalistă din punctul lor de vedere, dar va fi o chestiune temporară. Asta vedem din Wall Street Journal și probabil vom vedea multiple încercări care unele vor reuși, altele nu vor reuși, de discuții pentru negocierea unei încetări temporare a focului.

Sigur că Trump vorbește de 20 de ani, dar atâta timp cât nu există consecințe pentru Rusia dacă încalcă o înțelegere precum încetarea focului soluția va fi una temporară în care costurile pentru securitatea europeană, fie direct sau indirect, se tot adună. Pentru că nu cred vom avea capacitatea, nici Trump și nici Uniunea Europeană, să convingă Rusia să accepte într-un mod sustenabil un tratat de pace, care să aducă pace sustenabilă în Europa, o pace pe termen lung în Europa.

Care ar fi linia roșie până unde va negocia Ucraina?

Ceea ce s-a pus acum pe masă este o încetare a focului cu o zonă demilitarizată pentru a preveni ce s-a întâmplat după Minsk I și Minsk II în 2014 și anume am avut două încetări ale focului negociate de Germania și Franța împreună cu Rusia, în contextul în care Obama spunea că nu se bagă, că îi lasă pe europeni și că e o problemă europeană, și aceste încetări ale focului în Donbass, în Ucraina, au fost violate. Într-un final, am constatat o înghețare a conflictului timp de 8 ani. O semi-înghețare, o înghețare relativă a conflictului, care după aceea a reizbucnit după 8 ani.

Acum, Trump va încerca să facă ceva similar, dar care să țină un pic mai mult. Și atunci a propus sau, mă rog, stafful din jurul lui a propus, o zonă demilitarizată, la stânga și la dreapta, liniei actuale a frontului. O înghețare care să dureze mai mult. Au propus această chestiune cu 20 de ani. Atâta timp cât este o înțelegere temporară de încetarea focului, Ucraina poate să spună Ok, acceptăm demilitarizarea și până una alta, nu intrăm în NATO și până una alta nu ne mai luptăm și nu mai mor oamenii. Este o chestiune temporară. La asta ar trebui să ne așteptăm.

„Rușii au nevoie disperată de încetarea focului”

Acest scenariu implică pierderea definitivă a teritoriului ucrainean?

Este cu pierdere de teritoriul temporară. Rusia acceptă temporar că Ucraina supraviețuiește, regimul de la Kiev, iar Ucraina acceptă că încetează focul și Rusia menține ocuparea zonei pe care o are deja ocupată.

Poate că într-adevăr vom vedea acest lucru înainte de începerea mandatului. Deși mi-e greu să cred, cred că mai degrabă după începerea mandatului, pentru că Ucraina a primit din pachetul suplimentar de ajutor militar pentru 2024, știm bine, aproximativ 10%. Acum că Biden pleacă și pleacă democrații, trebuie să dea tot ce le rămâne pentru Ucraina, acel 90%. Și atunci Ucraina poate să decidă cu ce face cu acest echipament substanțial pe care îl va dobândi. Vrea să pună armamentul în depozit sau vrea să-l folosească pentru a împinge mai mult Rusia pe linia frontului, pentru a mai lua niște bucăți pentru negociere din Kursk, de exemplu, și așa mai departe.

Cheia, până la urmă, va fi capacitatea de reînarmare a celor două părți. Ce obține Ucraina pe această perioadă de încetare a focului? Obține continuu ajutor din partea Statelor Unite? Va avea capacitatea economic să-și dezvolte industria de apărare? Și în raport cu Rusia, câte sancțiuni se vor ridica, câți bani o să poată să facă Rusia și câte arme o să poată să producă Rusia. Și aici e o problemă pentru Ucraina, dar este cea mai mare problemă și sper că noi, europenii, la Bruxelles, la București, la Varsovia și așa mai departe să nu lăsăm pe mâna lui Trump acest aspect, pentru că reînarmarea Rusiei este o amenințare directă nu numai la adresa Ucrainei, știm bine, ci la adresa întregii Europe. Cu cât Rusia este mai înarmată, cu atât ne crește nouă costul pe termen mediu și lung pentru propria securitate.

Credeți că Rusia va accepta? Are nevoie de încetarea focului?

Eu mai degrabă aș spune că rușii au nevoie disperată de încetarea focului că ei sunt la capătul puterilor. În ceea ce privește Ucraina, modul în care putem evolua cât de la capătul puterilor sunt sau nu este în funcție de ce le dăm. Ucraina o să lupte cu ce are. Deci, problema e Rusia. Rusia are nevoie de încetarea focului. Economia Rusiei este la pământ. Rusia are probleme de sustenabilitate a acestui război, pierde aproximativ 1.300 de oameni pe zi, astea sunt date acceptate și de Occident și de Ucraina ca număr. Atunci acest lucru nu este sustenabil pe termen lung. Rusia are nevoie să i se ridice o parte din sancțiuni, să poată să-și tragă sufletul pentru a se re-înarma.

Și aici este marea problemă pe care sper europenii nu o să o lase pe mâna lui Trump.

Ce șanse credeți că are unui astfel de plan?

Cred că asta este variantă cea mai plauzibilă la care ne vom uita în prima parte a anului viitor.

Cheia va fi cât de mare va fi victoria lui Trump la masa negocierilor.