În liderul maghiar Viktor Orbán, UE are de înfruntat un nou tip de eurosceptic, unul care nu vrea să părăsească blocul, ci să-l modeleze, punându-și amprenta pe politicile acestuia, de la sprijinirea Ucrainei la lupta împotriva schimbărilor climatice și până la migrație, scrie Politico.

Orbán a investit bani și resurse la Bruxelles, construind infrastructura necesară pentru a modela agenda în capitala UE, în timp ce se pregătește să preia președinția rotativă a blocului în iulie, în urma unei creșteri așteptate a dreptei la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

„Dacă vrem să păstrăm libertatea și suveranitatea Ungariei, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul și să aducem schimbări în Uniunea Europeană”, a declarat Orbán la un miting organizat la Budapesta pentru a marca ziua națională a Ungariei, pe 15 martie

Zsuzsanna Szelenyi, o fostă aliată devenită critic al lui Orbán și autoare a cărții „Tainted Democracy”, a apreciat că eforturile premierului de a modela dezbaterea politică din Europa – și de a crea legături cu conservatorii cu idei similare din Statele Unite – reflectă încrederea unui lider care nu se mai confruntă cu o opoziție semnificativă la Budapesta, după ce a fost reales în 2022 cu o majoritate de două treimi în parlamentul ungar.

„Orbán nu trebuie să-și facă griji cu privire la pierderea puterii acasă, deoarece a acumulat o putere uriașă”, a explicat Szelenyi.

„Ținta sa este acum mai largă decât Ungaria. Acest lucru este destul de evident de ceva vreme. Vrea nu doar să își protejeze regimul, ci și să influențeze cultura politică din Europa. Bruxelles este piatra de temelie a acestui lucru”, a subliniat ea.

Ofensiva soft a Ungariei la Bruxelles

În centrul Bruxelles-ului, în apropierea misiunilor diplomatice americane și rusești, constructorii lucrează din greu.

Guvernul ungar se grăbește să finalizeze lucrările de renovare a unui vast conac din secolul al XVIII-lea pe care l-a cumpărat în 2021 până în iulie, când Budapesta va prelua președinția rotativă a Consiliului UE, în cadrul căreia diplomații, miniștrii și consilierii tehnici se întâlnesc pentru a stabili politica blocului.

Noul spațiu – care a găzduit anterior Ministerul belgian de Finanțe – va completa ambasadele maghiare existente în UE și în Belgia și va acționa ca punct de întâlnire și loc de desfășurare a evenimentelor culturale, a declarat ambasadorul Ungariei în Belgia și Luxemburg, Tamás Iván Kovács.

Conacul, pe care oficialii ungari îl numesc deja „Casa Ungariei”, este doar cea mai recentă adăugire la ofensiva tot mai puternică a Budapestei la Bruxelles.

În fruntea asaltului ideologic al țării se află Mathias Corvinus Collegium (MCC), un think tank susținut de Orbán. Organizația afiliată guvernului a deschis o filială la Bruxelles în 2022, aducând viziune conservatoare radicală asupra afacerilor UE.

Sucursala din Bruxelles, cu un personal de aproximativ 20 de oameni, este o ramură a unei fundații educaționale cu finanțare privată cu sediul la Budapesta, care a primit 1,4 miliarde de euro de la statul maghiar în timpul pandemiei COVID – chiar în momentul în care Budapesta strângea șuruburile asupra altor organizații academice din țară, inclusiv Universitatea Central Europeană, susținută de George Soros.

Pentru a insufla valorile conservatoare următoarei generații de personalități maghiare, organizația oferă copiilor din medii sărace burse pentru a frecventa centre din Ungaria, unde aceștia participă la activități extracurriculare, precum și la diverse programe educaționale.

„Șansele sunt ca ei să se numere printre liderii următoarei generații de lideri ai Ungariei, nu doar în domeniul politic, ci și în domeniile culturii, economiei, afacerilor”, a declarat Balázs Orbán, un consilier de top (dar fără legătură de rudenie) al premierului ungar și forța motrice din spatele MCC.

La 9 aprilie, grupul va prezenta un raport care avertizează în legătură cu eforturile de a crea „Statele Unite ale Europei”.

„Acest eveniment va fi un prilej ”de a face scandal” și de a dezvălui ceea ce au făcut elitele UE, atât la vedere, cât și pe la spatele cetățenilor europeni”, a anunțat grupul.

Ascensiunea dreptei în Parlamentul European

Ungaria privește lunile următoare ca pe-o fereastră crucială pentru o schimbare politică. În cadrul alegerilor europene din iunie, cetățenii din întregul bloc vor alege cei 720 de membri ai Parlamentului European și vor declanșa o reorganizare mai amplă a rolurilor de conducere la vârful UE.

„Nu am mai văzut de mult timp o oportunitate atât de bună pentru ca forțele naționale, conservatoare, suveraniste și creștine să devină dominante în Uniunea Europeană”, declara liderul ungar în martie.

Declarația lui Orbán a fost postată pe conturile sale de pe rețelele de socializare, însoțită de clipuri în care acesta defilează alături de lideri europeni de dreapta precum premierul italian Giorgia Meloni, șefa extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, și premierul slovac Robert Fico.

„Nu este o revoluție peste noapte”, a explicat el în timpul unui interviu acordat pe scenă la Forumul Diplomației din Antalya, o conferință turcă despre diplomația internațională.

„Dar schimbarea ar putea începe din iunie. Aceasta este speranța mea și lucrez la acest lucru. Voi [încerca] să joc un rol pentru a unifica dreapta… și pentru a-i mătura pe tipii periculoși socialiști, de stânga, progresiști, liberali”.

Viziunea lui Orbán asupra Europei

De cele mai multe ori, liderul ungar și cei din jurul său își prezintă ambițiile în felul următor: denunțând birocrația, migranții, „agenda LGBTQ” și asistența pentru Kiev în războiul său împotriva Rusiei.

În schimb niciodată n-au sugerat ideea de-a părăsi UE.

„Puteți adopta o abordare simplistă și sugera că Ungaria este împotriva efortului european, dar priviți realitatea. Practic, Ungaria este alături de curentul principal european în ceea ce privește agenda, în 85-90% din timp”, a subliniat Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar în probleme internaționale.

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat în Ungaria, iar Orbán știe acest lucru. Eurobarometrul realizat periodic de Comisia Europeană relevă în mod constant că sprijinul maghiar pentru apartenența la UE depășește cu mult 50 %. Un sondaj recent a constatat că 72% dintre respondenți consideră că apartenența la UE este un lucru bun.

„Orbán poate critica Uniunea Europeană”, a declarat András Bíró-Nagy, director al Policy Solutions, un think tank cu sediul la Budapesta. „El poate spune că merge într-o direcție greșită, dar nu se poate juca cu apartenența Ungariei la UE. Aceasta este o linie roșie chiar și pentru propriii săi alegători Fidesz”, a subliniat el.

Prin urmare, în loc să dorească să părăsească UE, Orbán și aliații săi insistă asupra faptului că aceasta trebuie reformată, acordând mai multă putere guvernelor naționale (suveranism, în limbajul lor) și mai puțină putere instituțiilor de la Bruxelles.

„Suveranitatea este ideea principală. Avem nevoie de cineva care să reprezinte ideea de cooperare a statelor membre naționale individuale, nu o suprastructură federală. Acesta a fost, de fapt, elementul central al ideii UE de la început”, a explicat Balázs Orbán.

Cel mai bun ghid pentru viziunea maghiară asupra Europei ar putea fi veto-urile pe care Budapesta le-a aplicat la Bruxelles. Multe decizii ale UE necesită consensul celor 27 de țări ale blocului, iar Orbán nu s-a sfiit să-și mențină veto-ul chiar și în fața presiunii altor lideri. El și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca orice, de la sancțiuni împotriva Rusiei la poziția UE privind impozitarea globală, până la finanțarea pentru Ucraina.

De multe ori, Orbán a blocat sau a întârziat decizii pentru a obține concesii, dar și-a folosit, de asemenea, dreptul de veto – uneori în ultimul moment – în numele principiului conform căruia țările ar trebui să aibă mai mult control asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul granițelor lor.

Un exemplu în acest sens este recenta Lege privind restaurarea naturii, o parte esențială a agendei UE privind „Green Deal”, menită să protejeze biodiversitatea, care a căzut în dizgrația fermierilor. În timpul negocierilor dintre instituțiile UE, Ungaria a susținut proiectul de lege – dar, în ajunul negocierilor finale, Budapesta a anunțat că se va opune legii, din cauza a ceea ce spune că sunt preocupări legitime din partea fermierilor din alte părți ale Europei, susținând că Bruxelles-ul dorește să stabilească „obiective iraționale” motivate de o „ideologie verde”.

Folosirea frecventă de către Orbán a regulilor privind unanimitatea a dus la apeluri, mai ales din partea Franței și Germaniei, pentru a le elimina în anumite domenii ale procesului decizional al UE, cum ar fi politica externă.

Budapesta a jurat să se opună unei astfel de măsuri. Maghiarilor „nu le place să li se dicteze”, a declarat Balázs Orbán, invocând – la fel ca mulți oficiali guvernamentali – un fel de excepționalism maghiar construit pe secole de istorie și rezistență.

„Nu văd nicio dorință în Ungaria de a renunța la mai multă suveranitate, nici în politica externă și nici măcar în proiectele de împrumut comun”, a adăugat el. „Vă pierdeți suveranitatea pas cu pas. Vrem să oprim această federalizare nesfârșită”.

Președinția ungară a Consiliului UE

În timp ce Ungaria se pregătește să preia conducerea Consiliului UE pentru șase luni, începând din iulie, mulți la Bruxelles se așteaptă la o călătorie cu peripeții.

Se presupune că deținătorul președinției rotative trebuie să fie un „broker onest” și să lase deoparte interesele naționale, însă puțini cred că Orbán nu va folosi această oportunitate pentru a înclina lucrurile în direcția sa.

Poate că nu este surprinzător, având în vedere lupta Budapestei împotriva politicii UE în materie de migrație. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat că această problemă va fi un punct central al președinției țării sale. Vorbind alături de omologul său austriac la începutul acestui an, Szijjártó a declarat că „este nevoie de o schimbare politică bruscă la Bruxelles, astfel încât Uniunea Europeană să nu atragă, ci să oprească migranții ilegali”.

O altă prioritate va fi extinderea, dar în condițiile Ungariei. Deși se așteaptă ca Budapesta să avanseze acest dosar – un obiectiv strategic cheie pentru UE de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 – se va concentra mai degrabă pe aspirațiile țărilor din Balcanii de Vest decât pe cele ale Ucrainei.

Semnificativ este și ceea ce Ungaria va omite de pe lista sa de priorități. În condițiile în care Orbán a profitat de recentele proteste ale fermierilor ca semn al nemulțumirii populare față de politicile ecologice ale Bruxelles-ului, oficialii UE nu se așteaptă ca în timpul mandatului Ungariei să se pună accent pe climă.

Apoi, mai există problema statului de drept. Comisia Europeană a reținut fondurile UE destinate Budapestei, reproșându-i lui Orbán că a subminat sistemul judiciar, mass-media și standardele democratice ale țării. Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se întreabă dacă Ungaria ar trebui să preia președinția.

Nu numai că este puțin probabil ca Orbán să țină cont de Parlament. Toate indiciile arată că va savura rolul său, care – pe lângă faptul că îi va permite să își pună amprenta asupra politicii UE – îi va oferi un loc pe scena mondială.

În opoziție flagrantă cu pozițiile adoptate de colegii săi lideri europeni, liderul ungar s-a apropiat de prezentatorul TV conservator american Tucker Carlson, a aclamat candidatura la realegere a fostului președinte american Donald Trump și l-a felicitat pe președintele rus Vladimir Putin pentru victoria sa electorală, evident fraudată. Președintele chinez Xi Jinping l-a numit pe Orbán „prietenul” Beijingului.

În discursul său anual în fața parlamentului ungar din februarie, Orbán a remarcat că președinția ungară a UE se va suprapune cu alegerile prezidențiale din SUA.

„Faceți Europa măreață din nou!”, a declarat el. „Acolo MAGA, aici MEGA”.

„Schimbarea reală poate fi produsă de o nouă dreaptă europeană, din care noi, maghiarii, facem parte.Jos cu Bruxelles-ul. Trăiască Europa!”, a adăugat el.