Planul lui Tudorel Toader pentru distrugerea sistemului judiciar. De ce tace ministrul?
Probabil ca pe multi i-a surprins atitudinea extrem de rezervata a ministrului Justitiei in chestiunea interpretarii prevederilor Ordonantei sale privind Legile justitiei. Tudorel Toader, cel degraba varsatoriu de lectii de drept cu toate ocaziile si in toate locurile, de aceasta data a refuzat cu obstinatie sa explice vointa legiuitorului, in acest caz fix a domniei sale, in privinta procurorilor DNA. Oare de ce?
Pentru ca a obtinut deja efectul scontat, unul sistemic, in mod evident premeditat, pregatit cu migala, si nu vrea sub nicio forma sa-l pericliteze.
"Legea este lege si trebuie respectata de toata lumea. Am incredere ca Sectia de procurori va da interpretarea corecta catre sistem", a spus ministrul Justitiei.
Sectia de procurori a CSM a luat intr-adevar decizia corecta, logica din punct de vedere constitutional, dar care e numai o recomandare de interpretare pentru sefii parchetelor, nu are valoare juridica: prevederile OUG nu pot retroactiva, deci procurorii care au fost numiti in functii raman acolo indiferent daca au vechime prevazuta de noua lege si chiar daca au fost numiti nu in baza unui concurs, ci a unui interviu. Cei delegati vor pleca, desi si aici se poate pune problema unei retroactivitati, cat timp la delegarea in functie conditiile legale erau indeplinite.
Un prim punct a fost deja bifat. O parte din procurorii DNA vor pleca din institutie. Asta va prespune un transfer de dosare si o inevitabila incetinire a muncii din cauza supraaglomerarii celor ramasi si a faptului ca fiecare trebuie sa se familiarizeze cu noile dosare primite. Anca Jurma, seful interimar al DNA, spune ca parchetul pierde 60% din forta de munca activa.
Este si un efect de intimidare cat timp toti procurorii vad cum printr-o OUG data fara aviz CSM pot fi dati afara zeci de procurori.
Iar mai apoi, cei plecati vor fi inlocuti de procurori numiti, potrivit art 87 din Legea 304, de o comisie de concurs in care viitorul sef DNA si, probabil viitorul procuror general dupa probabila revocare a dlui Lazar, vor numi cate doi din cei 5 componenti. Cu alte cuvinte 4 examinatori vor fi numiti de oameni de incredere ai ministrului Toader.
Sectia de procurori recomanda ca procurorii numiti in DNA pe baza de interviu sa ramana pe loc. Este o interpretare de bun simt in acord cu principiile neretroactivitatii legii pe care un student le invata la Facultatea de Drept in anul I. Asa era de altfel dispozitia tranzitorie din Legea 304 modificata de OUG.
Dar articolul VII din OUG, in vigoare, spune ca "Procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare".
Deci articolul VII din OUG nu face nicio distinctie intre procurori numiti si delegati.
Si atunci ce se poate intampla?
Ceea ce mizeaza dl Toader sa se intample. Adica avocatii sa-si faca treaba si sa ridice exceptia de necompetenta in cazul procurorilor care nu indeplinesc conditia de vechime sau de concurs.
Chiar ministrul a strecurat in declaratie o diferenta intre procurori, "cei care sunt numiti pe baza de concurs si o alta - cei numiti pe baza de interviu, cu deosebirile respective".
Ce va face judecatorul cu o astfel de exceptie? Pentru el recomandarea CSM nu are nicio valoare juridica. Judecatorul are pe masa o prevedere dintr-o ordonanta care conditioneaza functionarea in DNA de indeplinirea unor conditii cumulative. Probabil ca se vor gasi destui care sa o aplice in sensul dorit atunci cand art. VII a fost introdus. Textul este atat de confuz incat nici nu e nevoie de rea credinta pentru o asemenea interpretare.
Este motivul pentru care procurorii care raman in DNA vor trai cu spaima permanenta ca orice act de procedura vor face de astazi ar putea fi anulat de judecator in camera preliminara sau chiar mai tarziu. De aceea, eu cred ca pana la clarificarea definitiva a spetei nu se va mai lucra aproape nimic.
Deci este atins al doilea scop urmarit - blocarea de facto a activitatii din cauza unei uriase incertitudini. Una careia ministrul nu are niciun interes sa ii puna capat, nici macar prin declaratiile proprii. In plus, ii convine sa se laude la Comisia de la Venetia cu aceasta interpretare a Sectiei de procurori ca sa diminueze efectele ordonantei sale.
Iar mai apoi sa astepte ca neindeplinirea conditiilor de catre procurori sa loveasca nu de la el, ci prin intermediul instantelor de judecata.
Singura modalitate de eliminare a incertitudinii este ca OUG sa ajunga la CCR. Opozitia si ministerul Public au cerut Avocatului Poporului sa sesizeze CCR.
Dar Avocatul Poporului, singurul care poate ataca o ordonanta, a plecat in concediu fara sa delege atributia de sesizare a CCR si m-as mira ca acest concediu de odihna sa nu se prelungeasca cu unul medical sau mai stiu eu ce gaselnita. Din punctul meu de vedere este o dovada certa a premeditarii.
Cine mai poate sesiza CCR? Un procuror vatamat in drepturile sale, pe calea unei actiuni initiale in contencios, dar asta dureaza ceva mai mult.
Sau presedintele Iohannis, daca ar sesiza un conflict la CCR in care sa puna in discutie incalcarea atributiilor Parlamentului de catre Guvern, avand in vedere modificarea substantiala a unei legi de-abia adoptate fara a exista vreo urgenta justificabila. Sau incalcarea drepturilor CSM de catre Guvern, avand in vedere ca avizul pentru OUG nu a fost nici macar cerut pentru forma adoptata.
Dupa cum poate face sesizarea si o instanta de judecata in masura in care Ordonanta este incidenta in cauza.
Pana cand insa CCR se va pronunta, sistemul va fi impins in incertitudine si am certitudinea ca nu se va lucra absolut nimic. Adica fix ceea ce isi doresc infractorii, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .