Un document scurs de la Kremlin divulgă planul regimului Putin privind transformarea Republicii Moldova într-un stat satelit al Rusiei până în 2030.

Planul, intitulat „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, a fost elaborat în primăvara anului 2021, la câteva luni după învestirea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului și cu câteva luni înainte de victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS, pro-occidental) în alegerile legislative.

Mai multe puncte-cheie din acest plan au apărut, de-a lungul anilor, și pe platformele publice ale unor partide pro-ruse, dar și în discursurile unor politicieni de la Chișinău, scrie RISE Moldova , care a avut acces la document împreună cu alte publicații internaționale, printre care Yahoo News, Delfi Estonia și Centrul Dossier cu sediul în Londra.

Potrivit sursei citate, documentul provine de la Direcția Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră, care a realizat de asemenea o strategie privind absorbția Belarusului în Rusia până în 2030.

Trei sfere de influență și trei etape, inclusiv privind România

Planul Kremlinului în privința Republicii Moldova este conceput pe trei sfere de influență - politico-militară, economică și umanitară - și pe trei etape - 2022, 2025 și 2030.

Pe termen scurt, mai exact până în 2022, Rusia avea în plan să deschidă un consulat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, situată în sudul Republicii Moldova. Promovată încă din 2012 de către fostul președinte al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon, acest plan nu s-a materializat.

Un alt obiectiv al Kremlinului este „contracararea colaborării între Republica Moldova și NATO”, care ar trebui atins până în 2025. Pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea ca populația din Republica Moldova și cercurile politice de la Chișinău să fie dominate de o „atitudine negativă față de NATO”.

În ceea ce privește România, autorii planului propun „contracararea politicii (sale, n. red.) expansioniste (...) în (Republica, n. red.) Moldova” până în 2025.

Alte obiective din sfera politico-militară sunt: „lărgirea bazei electorale a forțelor politice din Republica Moldova care pledează pentru relații constructive cu Federația Rusă, crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influență în mediul elitelor politice și economice moldovenești, dezvoltarea colaborării în domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenești între forțele armate și instituțiile de menținere a ordinii și creșterea nivelului de participare a Republicii Moldova în activitățile CSI (Comunitatea Statelor Independente), inclusiv restabilirea participării reprezentanților moldoveni în toate formatele” CSI și „prin prisma UEE (Uniunea Economică Euroasiatică)”.

Rusa, limbă de comunicare interetnică

În sfera umanitară, Kremlinul își propune înființarea unor „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fost fondat în 2021 Igor Dodon, menționează RISE Moldova.

În plus, Kremlinul vrea o „reconfirmare a statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă”, să extindă „oportunitățile” pentru studenții din Republica Moldova „de a primi educație în limba rusă la distanță” și să deschidă la Chișinău filiale ale unor universități din Rusia.

Kremlinul are în vizor și partea religioasă, propunându-și până în 2030 să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.

Menținerea dependenței de gazele rusești

Menținerea dependenței de gazele rusești este unul dintre cele mai importante obiective din sfera economică.

Potrivit RISE Moldova , documentul ar fi fost elaborat sub conducerea colonelului Serviciului de Informații Externe al Rusiei Igor Maslov, care a condus așa-zisa „subdiviziune moldovenească” a Kremlinului până în 2021. Printre autorii strategiei figurează Andrei Vavilov, angajat al „departamentului moldovenesc”, și superiorul ierarhic al acestuia, Viktor Lîsenko. Vavilov și Lîsenko comunică și cu generalul din Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) Dmitri Miliutin, care se ocupă de rețeaua de informații moldo-transnistreană, notează RISE Moldova.

Contactat de RISE Moldova, Andrei Vavilov a întrerupt apelul în momentul în care a auzit despre document.

„Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a comentat pentru RISE Moldova șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova, Sergiu Diaconu.