Publicația austriacă Die Presse susține că Guvernul de la Bucureşti intenţionează să blocheze Austria la OSCE şi Parteneriatul NATO pentru Pace în cazul în care Viena nu renunţă la veto-ul său faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.

Ministrul de Interne austriac ne-a reiterat că Viena se opune primirii în Schengen FOTO Inquam

„România nu mai acceptă veto-ul austriac împotriva aderării sale la zona Schengen”, precizează cotidianul, într-un material sub semnătura redactorului-șef adjunct, care susține că informațiile vin din mediile diplomatice.

„Dacă nu se ajunge la un acord în curând, România ar putea riposta împotriva Austriei în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și în Parteneriatul NATO pentru Pace”, punctează sursa citată.

Sunt date și explicații de cei de la Die Presse . „OSCE are o problemă de conducere care îi amenință însăși existența. Rusia se opune faptului că Estonia va prelua președinția rotativă de la Macedonia de Nord în 2024. Kremlinului nu-i place cât de energic sprijină Ucraina micul stat baltic. Luarea deciziilor în OSCE este unanimă. Organizația de 57 de membri ar fi paralizată de un „niet” rus (n.r. - adică un nu din partea Mosovei)”, mai arată sursa citată.

Prin urmare Austria, care găzduiește sediul OSCE și, ar vrea să „salveze” situația și să preia ea președinția. Sunt doar jocuri de culise, Estonia nerenunțând încă la gândul preluării președinției conform programului.

Pârghiile României

Euractiv punctează faptul că România „deja a sugerat discret în cadrul OSCE că ar fi de acord cu o președinție austriacă doar dacă austriecii renunță în schimb la veto-ul privind aderarea la Schengen . Mai multe state cheie ale organizației sunt deja conștiente de acest lucru”.

„România mai are la dispoziție o „pârghie" de presiune asupra Austriei. Potrivit unor informații, românii iau în considerare să împiedice Austria să participe la programele Parteneriatului pentru Pace (PfP) al NATO. Pentru forțele armate austriece ar fi "un amar déjà vu". Forțele armate au fost excluse ani de zile din exercițiile PfP din cauza unui veto al Turciei. De altfel, Ankara s-a mai "răzbunat" pe Viena și în cadrul OSCE: în 2011, a împiedicat alegerea fostei ministre de externe Ursula Plassnik ca secretar general”, completează sursa citată.

România arată în aceste zile „cartonașul turcesc în meciul cu Austria”. "Totul se desfășoară relativ discret și fără megafon. Dar cine vrea să audă, poate auzi", notează publicația austriacă.

Problematica aderării

Extinderea spațiului Schengen e interpretată diferit de România și Austria. Mai mult, un alt factor este și situația internă din Spania, unde Guvernul e prudent, pentru care urmează alegerile de la final de an.

Politicienii de la București și cei de la Viena văd cu ochi diferiți problematica extinderii Schengen . În timp ce Lucian Bode consideră că suntem pe drumul cel bun și că România insistă ca subiectul să fie o prioritate în președinția spaniolă a Consiliului UE, Austria subliniază continuare veto-ului țării și prin ministrul de Externe.

De curând, ministrul de Externe de la Viena, Alexander Schallenberg, care avea un ton moderat și vorbea de relațiile deschise cu România și Austria, într-un interviu pentru site-ul Politico a punctat că Austria își va menține dreptul de veto privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută“ a numărului de solicitanți de azil.

Însă surse din Coaliție susțin pentru „Adevărul“ că situația este mult mai complicată. „Realitatea este ceva mai tristă. Și spaniolii stau cu ochii pe sondaje, pentru că bat la ușă și alegerile lor interne și nimeni nu vrea să piardă procente, pentru un obiectiv onorabil, în esență, dar care poate crea probleme de percepție“, precizează un lider al Coaliției pentru „Adevărul“. Prin urmare, Spania va pune pe lista de priorități, doar dacă sunt șanse ridicate de succes, iar momentul ar trebui să fie Consiliul JAI din septembrie. În caz contrar, orice demers de extindere a Schengen pică până în 2025.