Actualul Guvern nu va tăia și nici nu va plafona indemnizația pentru creșterea copilului, iar forul legitim care are posibilitatea de a schimba aceste lucruri este Parlamentul, cel care a inițiat această legislație, susține ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

"Un prim bilanț era important pentru noi ca să vedem cât de atractivă era această indemnizație și să vedem dacă estimările inițiale corespund cu realitatea. Nu se pune problema ca acest Guvern să taie sau să plafoneze indemnizația pentru creșterea copilului. Parlamentul care a adoptat această legislație este singurul for care în mod normal este cel care ar trebui să se uite și să vadă care sunt aceste consecințe. Prin urmare, în calitate de Guvern nu o să lansăm ordonanțe care să corecteze Parlamentul ci tot ceea ce ne propunem este să ne uitam exact, să vedem cum au fost făcute estimările în Parlament inițial și să vedem ce se impune să se facă de către Parlament, forul care a și inițiat această măsură", a declarat luni, la Digi 24, Dragoș Pîslaru.

Un studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii arată că un procent de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC (indemnizație lunară pentru creșterea copilului), adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro. Cele mai mari cuantumuri ale indemnizației au fost înregistrate în județul Sibiu și în municipiul București, sectorul 1, de 159.084 lei, respectiv 94.168 lei, în urma veniturilor realizate ca membru asociat sau persoană autorizată să desfășoare o activitate independentă. Pe următoarele locuri se situează un beneficiar din Constanța, cu 74.693 lei, și unul din București, sectorul 5, 56.132 lei, ambii realizând venituri pe bază de contract de muncă/raport de serviciu. Media cuantumului ICC, la nivel național, a fost de 1.404 lei. Cea mai mică valoare medie s-a înregistrat la Suceava — 1.182 lei, iar cea mai mare în București, în sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.

Dragoș Pîslaru a precizat că era obligat să prezinte public aceste cifre pentru că "nu poți ține sub preș această realitate".

"Versiunea mea este că eram obligat ca, în condițiile în care am constatat că există aceste cifre, să le fac publice. Versiunea mea este că nu poți ține sub preș această realitate. Versiunea mea este și pe partea de transparentă, că eram obligat să răspundem la niște întrebări din partea unor colegi care au întrebat și care au vrut să știe cum arată după o lună de la implementare. Nu există nicio o altă versiune decât aceea că am vrut ca această informație să nu fie ținută sub preș, cum se făcea de obicei ci să fie făcută public (...) Este firesc să încep cu o realitate, cu niște date și datele trebuie dezbătute de forul care a inițiat acest proiect. (...) Nu am propus tăierea. Guvernul și-a asumat implementarea și nici nu se pune problema ca eu să vin să amendez. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba aceste lucruri este Parlamentul, cel care a inițiat legislația", a explicat ministrul Muncii.

Potrivit acestuia, în momentul de față trebuie văzut dacă măsura, așa cum a fost ea gândită, duce la creșterea natalității sau există și alte lucruri care ar putea fi făcute.

"În acest moment, singurul lucru pe care trebuie să-l punem pe masă, și nu noi, ci întreaga societate, prin Parlament ca for legislativ, este dacă măsura în sine, așa cum a fost ea gândită, duce la creșterea natalității în mod eficient sau există alte lucruri care ar putea fi făcute. Guvernul și-a asumat implementarea, a fost unul dintre lucrurile pe care le-am primit atunci când am fost numit în funcție. Eu voi participa la dezbatere în momentul în care va trebui să pun toate informațiile pe masă. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba acest lucru este Parlamentul.(...) Guvernul a dat indemnizații pentru că respectă o lege care a fost emisă de către Parlament. Forul care a emis-o trebuie să remedieze, dacă e ceva de remediat", a precizat Pîslaru.

El a reamintit ca acest beneficiu nu este contributiv, fiind luate în considerare veniturile din anul respectiv.

"Acest beneficiu nu este contributiv, cu alte cuvinte, cine plătește bani la stat nu contribuie ca să poată primească aceste lucruri. Mai clar, dacă eu am un PFA, cum este unul dintre cazurile din lista respectivă sau mai multe, dacă am nimerit în anul acela o cifră de afaceri echivalentă, adică un venit al PFA de o anumită sumă el se ia direct, fără ca eu, ca PFA, să contribui la CAS, CASS mai mult decât sau echivalent cu un contract de muncă.(...) Nu există nicio problemă legată de istoric ci ultimul an care se ia ca bază de raportare și nu există o chestiune contributivă", a mai precizat ministrul Muncii.

În ceea ce privește bugetul, șeful de la muncă a menționat că nu există restricție și că au fost identificat resursele necesare, până la finele acestui an.

"Al doilea element care este relevant în toată această dezbatere este legat de buget. În momentul în care acesta a devenit un drept care se alocă tuturor persoanelor aflate în această circumstanță nu există restricție de buget. Noi ne-am asumat cu subiect și predicat că vom implementa. Eu am scos în evidență că am sărit față de o estimare dar, când am discutat cu doamna ministru Dragu (ministrul Finanțelor, Anca Dragu, n.r) spațiul bugetar pe care îl avem nu s-a pus problema că nu am identificat resursele pentru plata acestor indemnizații.(...) Când s-a făcut rectificarea s-a alocat o sumă globală tocmai ca să se evite rectificări suplimentare din acest punct de vedere. Înțelegerea mea este că putem implementa până la sfârșitul anului fără să afectăm alte categorii de cheltuieli. Asta este așa cum arată acum lucrurile. La anul evident va trebui să se ia măsurile de rigoare, fie să se recorecteze estimarea pe baza datelor care se vor strânge, deja având câteva luni se va ști și mai bine cum stau lucrurile, sau se pot discuta în Parlament îmbunătățiri la această legislație, dacă va fi cazul", a spus Pîslaru.

AGERPRES