PICCJ: Supa celor de la Colonia Periprava conţinea 14 boabe de arpacaş. Cauza deceselor - inaniţia. Morţii de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre
PICCJ reţine în rechizitoriul prin care l-a trimis în judecată pe Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă Periprava, mărturia unui supravieţuitor al regimului care arăta că supa zilnică primită de deţinuţi conţinea 14 boabe de arpacaş şi că principala cauză a deceselor era inaniţia. Morţii de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre, se mai arată în rechizitoriu.
Unul dintre supravieţuitorii de la Colonia de muncă Periprava, care a executat o parte din sentinţa de opt ani de închisoare când colonia era sub conducerea lui Ioan Ficior, relatează că, din iarna anului 1959 şi până în primăvara anului 1960, au decedat din cauza regimului de detenţie mai bine de 270 de persoane.
Acest supravieţuitor aminteşte este decesul unui preot pe nume Ambruş, în vârstă de 40 de ani. Acesta s-ar fi îmbolnăvit în timp ce muncea la stuf şi a fost târât prin zăpadă pe o rogojină până la barăci, operaţiune care i-a atras moartea.
Niciun deţinut nu era încredinţat familiilor după deces, ci erau îngropaţi în gropi comune, fără sicrie şi fără preot, se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei.
În ceea ce priveşte alimentaţia deţinuţilor, arată procurorii, supravieţuitorul îşi minteşte că aceasta era "mizerabilă", motiv pentru care deţinuţii erau foarte slăbiţi şi chiar mureau.
"Perioada cea mai cruntă a fost cea din decembrie 1959 - primăvara 1960, când aproape jumătate din deţinuţii politici care am fost încarceraţi la Grind au murit datorită, în principal, inaniţiei. Exemplific aici cazul unui deţinut politic care la fel ca şi mine a fost adus la Grind de la Stoieneşti având dezinterie şi aceasta a fost cauza principală pentru care a slabit, pentru că nu a primit medicamente, iar pe de altă parte datorită proastei alimentaţii. De asemenea, mai exemplific cazul unui deţinut politic care a avut curiozitatea de a număra boabele din supa de arpacaş pe care o primeam ca fel principal la prânz, situaţie în care prânzul unui deţinut politic era alcătuit din 14 boabe de arpacaş. În baraca în care am fost cazat iniţial, în camera noastră, din aproximativ 50 de deţinuţi politici, după trecerea iernii din '59 - '60, aproape jumătate dintre ei au decedat din cauza, în principal, hranei primite, existând şi alte cauze. De asemenea, din totalul de aproximativ 500 de deţinuţi politici aduşi la Grind în primăvara anului 1960 jumătate dintre ei au decedat fiind îngropaţi în gropi comune, din câte am aflat ulterior", a povestit bărbatul.
Potrivit declaraţiei date procurorilor, fostul deţinut îl consideră vinovatul principal de producerea acestor decese pe comandantul coloniei, Ioan Ficior, "deoarece acesta a cunoscut aceste condiţii de exterminare şi nu a întreprins niciun demers pentru a schimba această situaţie critică".
Morţii de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre-rechizitoriu
Mărturia unuia dintre supravieţuitorii de la Periprava, dată în dosarul lui Ioan Ficior, relevă că decedaţii erau înfăşuraţi în stuf, legaţi cu sârmă la cap şi la picioare, străpunşi cu o tijă metalică pentru verificarea decesului, după care erau aruncaţi în Dunăre, legaţi de o greutaten de beton.
Procurorii Parchetului instanţei supreme redau, în rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Ioan Ficior, mărturia unuia dintre supravieţuitorii regimului de exterminare de la Colonia de muncă Periprava sub comanda lui Ficior.
Acest deţinut a ajuns în colonie în 1962 şi îşi aminteşte că Ficior era comandant. "În ceea ce priveşte regimul de detenţie, (…) aminteşte despre mâncarea proastă şi puţină, pedepsele pe care le primeau «din orice». Deţinuţii erau alergaţi cu calul şi bătuţi cu parul de către col. r. Ficior şi maiorul (…)", se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei.
"Nu mi-am îndeplinit norma stabilită în agricultură, am primit drept sancţiune să port timp de 21 de zile lanţuri grele de 3 kg la picioare şi în această perioadă trebuia să car apa pentru a umple butoaie folosite pentru a se spăla deţinuţii seara. Îmi aduc aminte un episod în care, într-o dimineaţă, am fost scoşi din barăci pentru a fi duşi la muncă, însă datorită faptului că era ceaţă am fost ţinuţi câteva ore afară, timp în care în locul unde eram adunaţi a venit şi locotenentul major Ficior Ioan responsabil cu reeducare în centrul Luciul Giorgieni. Ceilalţi deţinuţi au apucat să strige «fugiţi că vine Ficior cu parul», eu nu am apucat să fug şi acesta m-a lovit cu o bâtă (folosită la transportul ciuberelor de mâncare) peste mână şi peste umăr, rupându-mi clavicula", a povestit fostul deţinut, audiat în dosar.
Acesta a mai spus că "locotenentul major Ficior era cel care aplica sancţiunile cu bătaia deţinuţilor politici, fiind cel care aplica personal loviturile deţinuţilor". Astfel, Ficior "uneori crea o zonă cu sergenţi din penitenciar înarmaţi cu bâte, el stătea în mijloc, şi bătea câte un deţinut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenţi format în jurul lui".
Acelaşi martor le-a relatat procurorilor şi ce se întâmpla cu decedaţii: "Arăt că am văzut cu proprii mei ochi cum erau strânse cadavrele celor care mureau zilnic, aproximativ 5 - 6 deţinuţi politici, în special cei distrofici şi inapţi, în faţa corpului de gardă unde fiecare cadavru era înfăşurat într-o rogojină de stuf de aproximativ 2 metri fiind legat cu sârmă la cap şi la picioare, cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort, după care li se prindea o greutate de beton şi erau aruncaţi în Dunăre fiind căraţi cu căruţa cu care erau cărate resturile din WC-urile coloniei. În genereal erau aruncaţi în Dunăre pentru a nu fi scoase la suprafaţă cadavrele, aşa cum s-a întâmplat în cazul defrişării prunilor".
Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată luni, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava. Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Sursa: mediafax.ro
