Forma propusă pentru modificarea abuzului în serviciu excede aspectele analizate de Curtea Constituţională a României, care nu a pus în discuţie limitarea sferei de aplicabilitate a infracţiunii, potrivit unei analize efectuate la nivelul Ministerului Public privind impactul modificărilor aduse Codului penal.

PÎCCJ precizează că modificarea respectivei infracţiuni ar putea scăpa de răspundere penală peste 2.000 de persoane, trimise în judecată în perioada 2014 - 2017, care ar fi cauzat prejudicii de peste 4 miliarde de lei.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, la nivelul Ministerului Public a fost finalizată o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, din perspectiva încălcării obligaţiei statului de a asigura, prin politica sa penală, o protecţie efectivă a cetăţeanului în faţa faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime.

"În ceea ce priveşte incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidenţiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracţiunii, fiind încălcate dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptate la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituţională, care nu a pus în discuţie limitarea sferei de aplicabilitate a infracţiunii. Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al infracţiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală în condiţiile în care aceştia şi-ar încălca atribuţiile reglementate în mod expres prin lege, consecinţa imediată fiind adoptarea unor soluţii de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale şi de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată", se precizează în comunicat.

De asemenea, PÎCCJ menţionează că reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripţia răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare.

Parchetul General mai arată că restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soţ, părinţi, fraţi şi afini până la gradul II legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.

"Pentru a sublinia dimensiunea impactului pe care îl pot avea modificările aduse textului, menţionăm că, în perioada 2014 - 2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 2.099 de persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind în sumă totală de 4.017.356.809 lei", se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, Ministerul Public precizează că analiza a relevat că aceasta nu se justifică din perspectiva dispoziţiilor Curţii Constituţionale, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârşite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

"În perioada 2014 - 2017, au fost trimise în judecată, la nivelul Ministerului Public, pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu 233 de persoane, iar prejudiciul creat prin activitatea infracţională a fost în cuantum de 5.381.726 lei", mai menţionează Parchetul.

Potrivit sursei citate, urmare a analizei Codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conţin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

"Statele care nu au în legislaţia lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracţiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu", conchide PÎCCJ. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii