Mai mulți foști și actuali jucători de tenis, printre care se numără Ion Țiriac, Ilie Năstase și Simona Halep au făcut o petiție către Guvernul României pentru reincluderea Arenelor BNR în circuitul sportiv, mai exact pentru transferul bazei din administrarea Băncii Naționale a României către statul român, pentru a putea fi modernizată și folosită.

Omul de afaceri Ion Țiriac a declarat, marți, într-o conferință de presă, că de fapt dreptul de proprietate asupra Arenele BNR nu a fost niciodată transferat BNR, el aparținând și în prezent statului român.

"Această petiție o depunem la secretariatul Guvernului, la MTS și la Ministerul Finanțelor, iar mai târziu o depun eu și la Ministerul Justiției. Noi, semnatarii, solicităm autorităților competente să inițieze de îndată toate demersurile necesare pentru ca statul român, în calitatea sa de adevărat proprietar al arenelor de tenis (n.r. — Arenele BNR), să redobândească folosința asupra locației, în vederea administrării bazei sportive conform scopului pentru care a fost construita, prin reincluderea acesteia în circuitul public sportiv național și internațional. De asemenea, cerem să fie făcute publice toate actele juridice relevante pentru clarificarea situației juridice a arenelor de tenis, precum și exprimarea poziției Guvernului și a ministerelor de resort cu privire la aspectele prezentate în această petiție. Din informațiile oficiale și accesibile publicului rezultă că arenele de tenis (n.r. — Arenele BNR) se găsesc în proprietatea statului român și în prezent, iar BNR are cel mult un drept de administrare. Dar eu nu îi acord nici acest drept de administrare, pentru că MTS i l-a acordat BNR fictiv, adică fără să aibă drepturi în acest sens. Pentru că MTS în '90 nu era proprietarul Arenelor BNR, așa că nefiind proprietar nu avea dreptul să acorde nimic nimănui", a afirmat Țiriac.

Acesta a explicat că este nevoie de o simplă Hotărâre de Guvern pentru ca Executivul să își recâștige dreptul de proprietate: "Prin Decizia nr. 506 din anul 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit cu putere de lucru judecat, adică e un lucru care nu mai poate fi întors, că actele anterioare comunismului nu mai prezintă relevanță și nu pot fi invocate în mod valabil de BNR pentru a pretinde proprietatea vreunui bun. Deci mâine dimineață, dacă Guvernul dă o Hotărâre de Guvern își recâștigă proprietatea asupra Arenelor BNR. Mai exact, întreg patrimoniul deținut de această instituție publică înainte de perioada comunistă a fost preluat de stat prin acte de naționalizare care nu pot fi contestate de către BNR".

"Nu există nicio informație publică oficială și verificabilă în ce privește existența vreunui act valabil încheiat după anul 1989 prin care statul să fi transferat dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis către BNR. Din contră, informațiile oficiale accesibile publicului infirmă existența unui astfel de act. Mai exact, în anul 2015, BNR a deschis cartea funciară a arenelor de tenis în baza unor acte anterioare comunismului (irelevante juridic în prezent), ceea ce confirmă că nu există vreun act ulterior perioadei comuniste prin care statul român să fi transferat în mod valabil proprietatea asupra arenelor de tenis în favoarea BNR. Deci în 2015 ei au încercat să înscrie niște acte dinainte de perioada comunistă, dovadă că nu aveau nimic după perioada comunistă. În plus, din arhivele Primăriei Municipiului București rezultă că, în anul 2001, BNR a solicitat restituirea arenelor de tenis în baza legii privind imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă, dar cererea a fost respinsă. Deci toate încercările astea sunt nule. BNR nu ar fi solicitat restituirea arenelor de tenis dacă era de părere că le are în proprietate, ceea ce denotă confuzia existentă inclusiv la nivelul acestei instituții publice cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra arenelor. Protocolul despre care se vorbește în presă, dintre BNR și Ministerul Tineretului și Sportului, nu poate avea vreo relevanță juridică pentru mai multe motive. Pe de o parte, protocolul nu a fost făcut public (nici măcar nu a fost menționat la Cartea Funciară), ceea ce demonstrează că nu produce efectele pretinse. Pe de altă parte, un protocolul pentru transferul dreptului de proprietate asupra arenelor de tenis trebuia aprobat de Guvern potrivit legii, ceea ce nu s-a întâmplat", a adăugat Ion Țiriac.

În situația în care Guvernul nu va găsi o rezolvare pentru reintroducerea Arenelor BNR în circuitul de tenis, semnatarii petiției se vor adresa justiției. "Semnatarii petiției își manifestă încrederea că, în urma furnizării acestor clarificări, toate autoritățile publice implicate, inclusiv BNR, vor fi dornice să rezolve neînțelegerea existentă cu privire la proprietarul arenelor de tenis și, drept urmare, vor face tot ce le stă în putință pentru reincluderea arenelor de tenis în circuitul public sportiv național și internațional. De asemenea, semnatarii petiției își afirmă deschiderea și dedicarea de a coopera cu instituțiile publice competente în vederea atingerii acestui obiectiv de interes național. În ipoteza în care această petiție nu va primi un răspuns corespunzător, se va apela la mijloacele legale disponibile pentru realizarea acestor interese legitime", a menționat Ion Țiriac.

Semnatarii petiției sunt: Ioan Țiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii Rareș Golescu (10 ani, locul 4 național), Ștefan Haită (9 ani, locul 20 național) și Mihai Haită (11 ani, locul 70 național) — prin reprezentanții legali ai acestora.

Ion Țiriac, proprietarul turneului BRD Năstase Țiriac Trophy, a cedat competiția pentru doi ani la Budapesta din cauza faptului că Arenele BNR nu mai corespund cerințelor ATP, Terenul Central fiind închis. În 2016, la ultima ediție a turneului la București, Terenul Central nu a putut fi folosit, deoarece nu are avizul ISU de funcționare, meciurile disputându-se doar pe terenurile secundare. De altfel, turneul feminin BRD Bucharest Open se desfășoară din același motiv pe un Teren Central improvizat în parcarea complexului sportiv.

Ion Țiriac și Ilie Năstase au criticat în mai multe rânduri atitudinea conducerii Băncii Naționale a României, proprietara bazei sportive din Cotroceni, pe care a acuzat-o că nu dorește să cedeze terenul Primăriei Capitalei, dar nici să investească în modernizarea Arenelor BNR pentru a putea primi avizul ISU.

Conform unui document aflat la MTS, fostul complex sportiv Progresul include pe lângă arenele de tenis, un stadion de fotbal, săli de sport și multe spații. MTS a trecut toată baza sportivă în patrimoniul BNR conform unui protocol încheiat în 1991, semnat din partea MTS de ministrul Bogdan Niculescu Duvăz și de Mugur Isărescu din partea BNR. 51.435 lei a fost suma virată către MTS de BNR pentru a intra în posesia terenului și construcțiilor aferente din cele 17 hectare din centrul Bucureștiului. Conform protocolului, printre obligațiile BNR figurează printre altele finalizarea tuturor lucrărilor de investiții începute în 1990, obligația de a menține cu prioritate destinația spațiilor preluate, terenuri și săli, pentru activitatea sportivă de performanță a secțiilor nominalizate de MTS, colaborarea cu MTS pentru dezvoltarea sportului de performanță, colaborarea cu MTS în vederea utilizării spațiilor preluate pentru activități sportive pe baza calendarului competițional intern și internațional.

La 4 octombrie 2017, Ion Țiriac, ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca, și președintele Federației Române de Tenis, George Cosac, au fost audiați de Comisia economice de industrii și servicii a Senatului României în încercarea de a găsi o rezolvare. Conform ministrului Marius Dunca, experții Băncii Naționale a României au stabilit la 35 milioane euro valoarea fostei baze sportive Progresul, pentru cazul în care Primăria Capitalei sau MTS ar dori să preia acest obiectiv și să-l redea sportului.

AGERPRES (autor: Marius Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Anda Badea)