Peste trei milioane de români nu sunt fericiți la locul de muncă. Majoritatea se simt descurajați, nemotivați, discriminați

Peste trei milioane de români nu sunt fericiți la locul de muncă. Majoritatea se simt descurajați, nemotivați, discriminați

Peste 3 milioane de români nu se simt incluși la locul de muncă, arată studiile. Dintre aceștia, 28 % caută să-și schimbe locul de muncă. Aceleași studiu indică că doar unul din trei angajați este fericit la job.

  Angajați la locul de muncă FOTO foto unsplash

Angajați la locul de muncă FOTO foto unsplash

Un studiu realizat de Cult Research și GRF+ la inițiativa Asociației „Open Minds” scoate la iveală o realitate dramatică a pieței muncii din România. Mai precis, datele statistice indică un mare grade de insatisfacție al angajaților la locul de muncă. Jumătate dintre salariații din România nu sunt mulțumiți la job, iar mulți sunt în căutarea unui loc în care să se simtă apreciați.

Doar unul din trei români este fericit la locul de muncă

Studiile făcute pe diferite eșantioane de angajați arată că doar unul dintre trei români se simte bine la locul de muncă, adică se simte inclus. Aceștia sunt numiți și avangardiști ai incluziunii. Ei reprezintă mai puțin de jumătate din totalul angajaților din România. Restul de 52 % nu se simt incluși la serviciu. Din această categorie, în jur de 28% și-ar dori să caute un nou loc de muncă, unde să se simtă incluși și apreciați. Pe scurt, peste trei milioane de români nu sunt fericiți la locul de muncă și cu cea mai mare intenție de a părăsi job-ul în căutarea a ceva mai bun. Din rândul nemulțumiților, majoritatea, adică 65%, declară că se simt descurajați, demotivați. Alte 60 de procente spun că au obosit la locul de muncă actual și că-și doresc ceva mai puțin solicitant.

”Cele patru Românii de la serviciu”

Studiul a împărțit populația activă, ocupată, a României în patru categorii. Prima este formată din românii mulțumiți la locul de muncă, avangardiștii incluziunii implicați în găsirea de soluții pentru ceilalți. A doua categorie este formată din românii centrați pe sine, adică cei preocupați de binele propriu și care nu se implică în susținerea incluziunii la locul de muncă.

A treia și a patra categorie o formează spectatorii sociali, cei care nu reacționează nici atunci când asistă la discriminare, de exemplu, dar și deconectații social cei care se simt total excluși de la locul de muncă dar sunt și nemulțumiți de stilul lor de viață. Ultimele două categorii- a spectatorilor și deconectaților social - sunt cele mai predispuse la discriminare la locul de muncă. La rândul ei, discriminarea, spun specialiștii implicați în studiu, creează un cerc vicios, în care angajații ajung să se simtă excluși, demotivați, nemulțumiți, predispuși la părășirea locului de muncă.

Persoanele cu handicap trecute cu vederea pe piața muncii

Totodată, aceleași studii arată că persoanele cu handicap au o mare problemă în a-și găsi un loc de muncă. Și asta în condițiile în care sunt apte pentru anumite tipuri de operațiuni. De exemplu, așa cum arată datele statistice, doar 1% dintre adulții cu autism au un loc de muncă. Și asta în condițiile în care majoritatea sunt apți pentru anumite joburi. ” În România, doar 1% dintre adulții cu autism au un job, deși până la 50% dintre ei pot face față unui loc de muncă”, susține Anca Dumitrescu, președinte al Asociației Autism Voice.

Soluții căutate de experți pentru angajații nemulțumiți și discriminați

Pentru a găsi soluții de a reduce discriminarea la locul de muncă, dar și de a crește gradul de satisfacție prin integrarea angajaților din categoriile cu probleme, peste 58 de experți și lideri de opinie s-au reunit la Conferința pentru Diversitate și Incluziune organizată de Asociația ”Open Minds”. Printre soluțiile propuse se numără și îmbunătățirea politicilor de recrutare a angajaților, servicii de consiliere pentru cei discriminați la job dar și promovarea ideii de incluziune în educație. ” Este o linie foarte subțire între a fi valid și a fi invalid. Trebuie să ne dăm seama că avem nevoie să fim diferiți și putem fi împreună”, susține Adela Hanafi, președinte al asociației CONIL.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 O imagine cât o mie de cuvinte...

2 După chestia asta Geoană e out! Cine urmează?

3 VIDEO Hopaaa, ce avem noi aici?

4 Citiți asta și apoi aruncați la coș sondajele mincinoase care-l dau pe Simion în turul doi

5 Încă o familie de „obscuri” cu avere uriașă